„Planul să ştiţi că nu este unul răzleţ, este un plan pentru toleranţă zero faţă de evaziunea fiscală, complex, articulat, integrat şi are în vedere următoarele etape: introducerea modului e-Factura în data de 1 ianuarie 2024; declararea în vamă începând cu data de 1 ianuarie a tuturor mărfurilor care provin din achiziţii intracomunitare, foarte important pentru România, fiindcă 40% din «GAP-ul» de TVA de nouă miliarde de euro vine din achiziţiile intracomunitare; introducerea decontului de TVA precompletat din data de 1 iulie 2024; introducerea raportării datelor contabile în SPV obligatorie cu data de 1 iulie 2024; introducerea modulelor antifraudă fiscală pentru e-Factura, e-Casă de marcat electronică, e-Transport; introducere a sigiliului electronic al mărfurilor în data de 1 iulie 2024; introducerea scanerelor în vămi începând cu trimestrul întâi al anului 2024”, a explicat Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, modulul e-Factura este primul lansat pentru că este dedicat „celui mai important impozit pe consum” gestionat de bugetul de stat al României.
„Şi ca să aveţi date despre relevanţa acestui modul, anul 2023 l-am încheiat cu încasări de 104 miliarde de lei la TVA. În anul 2024 ne-am propus 115 miliarde lei şi din combaterea evaziunii fiscale cu ajutorul modulului e-Factura şi a modulului de combatere a evaziunii fiscale încă cinci miliarde de lei. Deci o sarcină grea pentru noi, de 120 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Finanţelor.
Totodată, el a subliniat că în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene decizia de punere în aplicare a modulului e-Factura a fost publicată pe data de 25 iulie 2023 şi modulul „se implementează potrivit acestei decizii fără echivoc” începând cu data de 1 ianuarie 2024.
„Nu există cale de întors. Este decizia Comisiei Europene. Nu se pune problema amânării. Nu putem să modificăm decizia Comisiei Europene”, a punctat Marcel Boloş.
Ministrul a menţionat că al treilea motiv pentru care e-Factura e primul modul implementat este acela că în România „GAP-ul” de TVA este de nouă miliarde de lei şi ne situăm pe primul loc în Uniunea Europeană la evaziunea fiscală.
„Nu am făcut noi studiul. Este studiul făcut de către Comisia Europeană. 40%, după cum v-am spus, provine din achiziţiile intracomunitare. Arată «GAP-ul» de TVA că suntem ţara cu cea mai mare evaziune fiscală şi cea mare indisciplină financiară în gestionarea acestui impozit vital pentru ţara noastră. (…) De acest modul e-Factura depinde viitorul României pentru combaterea evaziunii fiscale. De aici se formează baza de date pentru stabilirea TVA. De acest modul depinde mai apoi decontul de TVA pre-completat”, a semnalat şeful de la Finanţe.
El a reiterat că prin introducerea e-Factura se are în vedere reducerea deficitului de încasare a TVA şi se aduc încasări suplimentare de un miliard de euro.
„Şi se elimină complet metoda telefonul, lobby-ul, intervenţiile în organizarea inspecţiilor fiscale. S-a terminat. Modulul e-Factura şi cel antifraudă fiscală vor spune unde se duc echipele de inspecţie fiscală. Şi le atenţionez (n.n. – echipele de inspecție) foarte dur că vom lucra cu secretul fiscal, iar sancţiunile în ceea ce priveşte scurgerile de informatii şi utilizarea datelor de acolo vor fi extrem de drastice”, a detaliat ministrul.
Pe de altă parte, acesta a subliniat că modulul e-Factura obligă indirect şi utilizatorii şi firmele la digitalizare şi consolidează competitivitatea firmelor româneşti pe piaţa europeană, deoarece bazele de date vor fi comune la nivel european începând cu 1 ianuarie 2026.
Ministrul a mai precizat că modulul are trei componente: business to gouvernment, business to business şi business to consumer, iar testele de securitatea cibernetică s-au încheiat cu succes sâmbătă la ora 5.00.
Marcel Boloș a transmis şi un mesaj evazioniştilor: dacă trece de controlul Curţii Constituţionale legea privind combaterea infracţiunilor economico-financiare, neutilizarea cu rea intenţie a modulului e-Factura se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
În ceea ce priveşte implementarea e-Factura, conform informaţiilor de la Ministerul Finanţelor, în prima etapă, în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024, operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia B2B şi în relaţia cu instituţiile publice, altele decât cele efectuate în relaţia B2G, pentru care există obligaţia utilizării Ro e-Factura începând cu data de 1 iulie 2022.
De asemenea, operatorii economici persoane impozabile nestabilite dar înregistrate în scopuri de TVA în România au obligaţia, începând cu 1 ianuarie 2024, să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia B2B pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii care au locul livrării sau prestării în România.
Sunt exceptate de la obligaţia utilizării sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura: livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său; livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcaţiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricărui altui mijloc de transport de uz privat; livrările intracomunitare de bunuri.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii în Codul fiscal.
Nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, şi cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.
Prin excepţie, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu se sancţionează.
În a doua etapă, începând cu data de 1 iulie 2024, emitenţii facturilor electronice au obligaţia de transmitere a acestora către destinatari utilizând sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura. Începând cu data de 1 iulie 2024 pentru operaţiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România sunt considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021. Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar, cu excepţia facturilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, primirea şi înregistrarea de către destinatari – persoane impozabile stabilite în România a unei facturi emise de operatori economici stabiliţi în România, în relaţia B2B, fără a fi transmisă prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, constituie contravenţie şi se sancţionează cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscris în factură.
Citește și:
– Marcel Boloş consideră că avem un sfârşit de an bun în privința execuției bugetare
