Comisia Europeană a cerut un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina însumat pe următorii patru ani şi care să fie oferit Kievului din bugetul UE, ajutor pe care Viktor Orban l-a blocat prin veto la summitul european din decembrie, un nou summit special în acest scop urmând să se desfăşoare joi.
În urma negocierilor desfăşurate între timp, premierul ungar a confirmat acum în interviul pentru Le Point că a acceptat ca acest ajutor să fie oferit Kievului din bugetul UE, ceea ce iniţial el refuzase, dar a propus drept compromis acordarea acestei finanţări pe bază anuală, adică liderii europeni să decidă în fiecare an în unanimitate asupra ajutorului pe care-l oferă Ucrainei, nu să ia acum o hotărâre pentru următorii patru ani şi care în acest timp să nu mai poată fi revizuită.
„Ungaria este pregătită să participe la o soluţie a celor 27 (de state ale UE) dacă se garantează că vom decide în fiecare an să trimitem sau nu aceşti bani. Iar această decizie anuală trebuie să aibă aceeaşi bază legală ca astăzi: trebuie să fie unanimă”, a precizat Orban.
Întrebat despre cum a fost primită propunerea sa, el a răspuns: „Dacă am înţeles bine, Financial Times a publicat … răspunsul, care numai pozitiv nu a fost”. Premierul ungar s-a referit astfel la articolul acestei publicaţii care prezintă un document ce descrie un plan secret al Bruxellesului de a sabota economia Ungariei prin tăierea din nou a oricărei finanţări europene şi provocarea unei prăbuşiri a încrederii investitorilor.
Comisia Europeană a negat existenţa unui plan de acest fel şi a afirmat că documentul din Financial Times este o „notă explicativă” care descrie starea actuală a economiei ungare şi nu reflectă stadiul negocierilor asupra revizuirii bugetului UE pentru includerea în acesta şi a ajutorului pentru Ucraina.
Dar Orban nu crede în sinceritatea acestei declaraţii a Comisiei. „Nu mai suntem copii de grădiniţă”, a răspuns el pentru Le Point. „Dacă Financial Times publică un document care detaliază scenariul unei blocade financiare asupra Ungariei şi al unui şantaj la adresa noastră, atunci acesta cu siguranţă există”, argumentează premierul ungar.
„Bruxellesul duce de mulţi ani un război ideologic contra Ungariei şi nu încetează să ne şantajeze. Acum avem şi documentele care o demonstrează”, a mai spus Orban, într-o reacţie separată, pe Facebook. „Vom apăra interesele Ungariei. Nu ne vom lăsa şantajaţi”, a adăugat el.
Potrivit lui Orban, orice guvern al unui stat UE care nu se aliniază poziţiei Comisiei Europene cu privire la chestiuni precum războiul din Ucraina, migraţie sau problema LGBTI este şantajat de „imperialiştii de la Bruxelles” prin invocarea acuzaţiei generice de încălcare a statului de drept.
Întrebat în interviul din Le Point despre protestele agricultorilor europeni, afectaţi de importurile ucrainene, Orban a spus că „aceasta arată cât de mult a devenit Ucraina o problemă gravă pentru Europa, independent de război”.
„Trebuie să fim prudenţi, întrucât Ucraina este o ţară imensă”, iar aderarea acesteia la UE „va avea un impact enorm, dezastruos asupra economiile europene, mai ales în sectorul agricol”, a avertizat Orban, care a cerut Comisiei Europene „să apere interesele europene în faţa ucrainenilor, nu invers”.
El a deplâns şi „singurătatea” Ungariei în interiorul UE, unde celelalte 26 de state membre „cred în continuare că există o soluţie militară” în războiul ruso-ucrainean.
Acuzând încălcări ale statului de drept, Comisia Europeană a blocat în decembrie 2022 toate fondurile europene ce revin Ungariei, inclusiv pe cele din planul de relansare post-pandemie.
În timp ce negocia cu Orban ridicarea veto-ului acestuia faţă de un ajutor financiar european de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, Comisia Europeană a deblocat în decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate.
În acest timp, Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase ţării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană, care dezaprobă orientarea conservatoare a guvernului său.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în urmă cu două săptămâni că Bruxellesul nu va debloca Ungariei noi fonduri europene dacă guvernul lui Viktor Orban nu răspunde favorabil cererilor Comisiei Europene privind drepturile membrilor comunităţii LGBTI, dreptul de azil pentru migranţi şi libertatea academică.
