Fitch a fost prima agenție de rating care a dat downgrade pentru România la 10 noiembrie 2008, anul debutului crizei subprime la nivel mondial, când ratingul de țară al României a scăzut de la BBB la BB+, ocazie cu care România a intrat practic în Junk. A fost urmată de celelalte agenții de evaluare financiară, Moody’s și Standard&Poors.
Pe 25 decembrie 2010, aceeași agenție de rating ne scoate din categoria junk și ne dă ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, ocazie cu care România a reintrat în zona „investment grade”. O nouă delegație a agenției internaționale de rating a venit sau va veni în curând în România pentru a evalua ultimele performanțe economice ale țării noastre. Verdictul va fi dat pe 1 martie. După care, vor urma evaluările celorlalte agenții.
Contextul socio-politic și cel macroeconomic sunt ambele instabile. Primul din cauza războiului Rusia Ucraina, al doilea din cauza dezechilibrului dintre deficitele gemene. Și totuși, politica macroeconomică este ținută de BNR, iar echilibrarea deficitelor depinde în mare măsură de ea și de felul în care reușește să îmbine politicul cu economia.
Băncile fac un stat mai puternic
Profitabilitatea sectorului bancar este în creștere, conform ultimelor date publicate de BNR. Solvabilitatea sistemului este de 22,3% cu peste 2% față de media din UE de 19,9%, iar rata neperformantelor a ajuns la minim istoric, plasând România într-o categorie de risc scăzut la nivel UE. Ratingul de țară al României este investment grade, acum,
Performanțele sistemului bancar românesc au fost menționate și de FMI în ultimul său raport întocmit la finele lunii ianuarie 2024 și au contribuit totdeauna la îmbunătățirea și menținerea ratingului de țară aș României. Ultimele date privind indicatorii de solvabilitate ai sistemului bancar prezentate de BNR indică o îmbunătățire a acestora, chiar peste așteptări.
Sectorul bancar românesc a continuat tendința de îmbunătățire a condiției financiare și prudențiale, în pofida provocărilor generate de contextul macroeconomic și geopolitic dificil al anului 2023. Peste 34% din activele sectorul bancar sunt deținute de capitalul românesc.
Indicatorii de evaluare a solvabilității s-au menținut peste cerințele prudențiale aplicabile, valoarea acestora fiind superioară mediei europene, respectiv 22,3%, față de media UE de 19,9% în septembrie 2023. Lichiditatea s-a îmbunătățit față de anul 2022, poziționându-se de asemenea peste valorile caracteristice sectorului bancar din UE. Creșterea înregistrată de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR –Liquidity Coverage Ratio) a fost semnificativă (281% la finele anului 2023, față de 209% în 2022), nivelul indicatorului depășind cu mult limitele reglementate (100%) și pe cele ale mediei europene (160,7% la septembrie 2023, ultima dată disponibilă).
Raportul dintre credite și depozite, calculat pentru clientela nebancară, se menține la un nivel optim, de 67,8% în decembrie 2023.
Indicatorii pe baza cărora se evaluează calitatea creditelor acordate au cunoscut, de asemenea, o dinamică pozitivă, în pofida unor influențe semnificative asupra capacității de plată a debitorilor. Rata creditelor neperformante (2,3%, decembrie 2023) și gradul de acoperire cu provizioane (65,5%, decembrie 2023) plasează sectorul bancar românesc într-o categorie de risc scăzut la nivelul UE. Prin scăderea înregistrată în cursul anului 2023, rata creditelor neperformante raportate la nivelul sistemului bancar românesc a consemnat un minim istoric de la data implementării metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE) pentru determinarea acestui indicator (2014).
Toate aceste performanțe înregistrate la nivelul sistemului bancar au contribut la creșterea ratingului de țară și implicit, la un acces mai ușor și costuri mai mici pentru împrumuturile externe ale statului român.
Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să se consolideze, indicatorii privind eficiența utilizării capitalurilor și a activelor fiind de 20,4% (ROE), respectiv de 1,8% (ROA) la finele anului 2023, peste nivelurile din anul anterior (16,4%, respectiv 1,5%, decembrie 2022). Creșterea profitului a fost susținută și de investițiile băncilor în digitalizare. Pe lângă consolidarea sistemului bancar, procesul de digitalizare a permis un acces crescut al clienților la produsele și serviciile bancare prin utilizarea canalelor digitale.
În categoria modificărilor structurale, este de menționat și faptul că băncile cu acționariat majoritar autohton au continuat să-și întărească poziția în cadrul sectorului bancar, ajungând să dețină la finele anului 2023 peste 34% din activele bancare agregate la nivel de sistem. O contribuție la consolidarea acestei poziții, pe lângă creșterea activității băncilor aflate în această categorie, a avut-o și procesul de achiziții și fuziuni consemnate în ultimii ani pe piața bancară.
Toate aceste evoluții pozitive ale sistemului bancar, într-un context macroeconomic și geopolitic incert, marcat de persistența unor dezechilibre, au demonstrat reziliența sistemului bancar românesc, aspect menționat și în declarația de presă a reprezentanților FMI, publicată la finalul misiunii FMI din luna ianuariea a.c., potrivit căreia sistemul bancar menține poziții solide de capital, lichiditate și profitabilitate.
