Comisia Europeană a propus, recent, un Mecanism de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest, cu obiectivul principal de accelerare a convergenţei socio-economice a regiunii cu Uniunea Europeană (UE), iar pe acest subiect Parlamentul European şi Consiliul European au solicitat Curţii de Conturi Europene să prezinte un aviz cu privire la această propunere.
„Mecanismul de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest în valoare de şase miliarde de euro care a fost propus este menit să ajute ţările din regiune să îndeplinească condiţiile pentru aderarea la UE. Într-un aviz publicat astăzi, Curtea sugerează că aceste fonduri suplimentare din partea UE ar trebui să fie mai bine protejate. Convergenţa economică cu UE a celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia) este considerată insuficientă de mulţi ani. În vederea accelerării acesteia, Comisia a propus în luna noiembrie a anului trecut instituirea unui instrument de finanţare specific, mai exact a Mecanismului de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest, ca parte a unui nou plan de creştere pentru regiune. Mecanismul este menit să stimuleze creşterea economică, să promoveze convergenţa socio-economică cu ţările din UE şi să accelereze alinierea la valorile şi la legislaţia UE în vederea unei viitoare aderări”, se menţionează într-un comunicat de presă al ECA, transmis miercuri AGERPRES.
În acest context, ECA salută introducerea unor condiţii de finanţare mai stricte care presupun corelarea plăţilor cu îndeplinirea condiţiilor ce urmează să fie stabilite în agendele de reformă pentru fiecare dintre ţări.
„Există totuşi un risc ca aceste condiţii de plată să nu fie suficient de ambiţioase şi ca indicatorii să nu fie suficient de clari şi măsurabili. În acelaşi timp, asigurarea sustenabilităţii reformelor rămâne o problemă, în special având în vedere capacitatea administrativă deficitară din regiune. De asemenea, pe lângă posibilitatea de a formula observaţii, Comisia Europeană ar trebui şi să poată solicita administraţiilor centrale din Balcanii de Vest să îşi revizuiască şi să îşi modifice în consecinţă agendele de reformă”, a declarat Laima Liucija Andrikien, membră a Curţii, responsabilă de acest aviz.
Auditorii UE sugerează, totodată, că ar trebui elaborate orientări interne pentru evaluarea îndeplinirii în mod satisfăcător a condiţiilor de plată prevăzute în agendele de reformă.
Potrivit sursei citate, în cadrul Mecanismului se prevede un sprijin de până la şase miliarde de euro (două miliarde de euro sub formă de sprijin nerambursabil şi patru miliarde de euro reprezentând împrumuturi) pentru perioada 2024-2027.
„Având în vedere fondurile de peste 14 miliarde de euro deja puse la dispoziţia ţărilor aflate în faza de preaderare (inclusiv Turcia) în cadrul actualului buget al UE, auditorii subliniază că sumele care ar urma să fie furnizate prin mecanism reprezintă o creştere substanţială (peste 40 %) a finanţării preconizate pentru ţările din Balcanii de Vest până în 2027. Curtea constată că atât propunerea de instituire a mecanismului, cât şi planul de creştere explică de ce economiile din Balcanii de Vest trebuie să îşi crească nivelul de convergenţă cu UE. Planul evidenţiază şi diverse beneficii pe care măsurile propuse le-ar aduce regiunii. Cu toate acestea, în lipsa unei evaluări a impactului sau a unui document analitic, Curtea nu a putut evalua măsura în care sprijinul preconizat în valoare de şase miliarde de euro ar putea contribui la îndeplinirea principalelor obiective ale mecanismului. În fine, pentru a se asigura un control adecvat, auditorii sugerează clarificarea anumitor dispoziţii ale propunerii privind drepturile de audit ale Curţii şi accesul acesteia la date şi la documentaţie”, notează comunicatul ECA.
La data de 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest ca parte a unui nou plan de creştere pentru regiune. Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul European au solicitat Curţii de Conturi Europene să prezinte un aviz cu privire la propunere până pe 9 februarie 2024.
Sursa foto: Flickr
