Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie la 7,4%, de la 6,6% în decembrie, pe fondul creșterii prețurilor alimentelor, în condițiile în care Guvernul PSD-PNL a majorat TVA la unele produse și a crescut sau introdus noi accize. Dintre produsele cu o pondere semnificativă în coșul de consum, se remarcă scumpirea produselor zaharoase, a băuturilor alcoolice și a carburanților, pentru care au fost majorate accizele. Inflația lunară a fost de 1,1%, cea mai mare de după noiembrie 2022.
Rata inflației venea după 10 luni consecutive de scădere. Dezinflația din ultimul an s-a bazat mai ales pe un efect de bază (creșterile mari de prețuri din 2022 au ieșit din calculul statistic), dar și de temperarea scumpirilor la alimente și energie.
Prețurile alimentelor au crescut cu 1,3% față de decembrie, cele ale produselor nealimentare cu 0,7% și cele ale serviciilor cu 1,6%.
Față de ianuarie 2023, prețurile alimentelor au crescut cu 5,6%, cele ale produselor nealimentare cu 7,4% și cele ale serviciilor cu 10,9%.
Cel mai mult s-au scumpit în ianuarie, comparativ cu luna precedentă, transportul aerian (+21%), serviciile poștale (+17,3%), trio-ul apă, canal, salubritate (+4,2%). De asemenea, creșteri semnificative au fost și la legumele și fructele proaspete, de peste 3%, produsele zaharoase (+3,3%), unde a fost introdusă o acciză suplimentară de la 1 ianuarie, și băuturile alcoolice (+2,3%), unde accizele existente au fost majorate de la 1 ianuarie. Alte scumpiri importante au fost și la țigări (+2,3%) și combustibili (+1,4%), pe fondul majorării accizelor.
S-au ieftinit față de decembrie produsele de morărit, cu 2,3%, uleiul (-2,1%), zahărul (-0,5%). Față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit în general serviciile: serviciile poștale (+26,6%), biletele de avion (+16,6%), apa, canalul și salubritatea (+17,8%), și chiriile și îngrijirea medicală, cu câte 15%. În rândul produselor nealimentare, cele mai mari creșteri au fost la medicamente și articole medicale și de igienă (+15%), articole chimice (inclusiv detergenți), de 16%. Carnea s-a scumpit cu 8,9%, fructele proaspete cu 10%, cartofii cu 9,8%, peștele cu 13,3%, brânza cu 7,4%, produsele zaharoase cu 8%. Ieftiniri mai ample au fost la produsele de morărit, de 16%, și la ulei, de 16,3%.
Banca Națională a României se aștepta la o creștere a inflației la începutul anului, urmată de o scădere a acesteia ulterior, care ar urma să fie sub prognoza de 6,8% la jumătatea anului, respectiv cea de 4,8% pentru finele anului. Marți, BNR a menținut dobânda cheie la 7% pe an și este așteptată să vină cu o primă scădere a acesteia în mai.
Dobânzile în piața interbancară au continuat să scadă în ultimele luni, pe fondul unui excedent de lichiditate record, care a atins 60,7 miliarde de lei în ianuarie. ROBOR la 3 luni a coborât de la 6,25% în decembrie la 6,16% în ianuarie, foarte aproape de rata facilității de depozit de la banca centrală.
UniCredit Bank aștepta o „creștere abruptă” a inflației în ianuarie, până la 7,5% pe an, mai ales pe fondul creșterii accizelor la alcool și tutun, dar și ca urmare a efectelor de runda a doua a creșterilor costurilor companiilor pe fondul majorării taxelor, accizelor și a costurilor cu forța de muncă. UniCredit estimează că inflația va scădea mai puțin decât prognozează BNR, numai spre 6% până la finele anului, ca urmare a creșterilor de taxe și a cererii interne ridicate, în condițiile creșterii ridicate a salariilor, evoluție contrabalansată în parte de inflația mai mică la alimente și importuri.
ING vedea o creștere a inflației la 7,1% în ianuarie, urmată de o scădere pe parcursului anului până la 4,7% în decembrie. Erste se așteaptă ca inflația să coboare la 4,3% la finele anului, după revizuirea prognozei de la 4,8%. UniCredit estimează că rata cheie ar putea scădea până la 6% la finele anului, deși nu exclude posibilitatea ca aceasta să nu fie redusă deloc. ING vede rata cheie la 5,5% la finele anului, în timp ce Erste are o prognoză de 5,75%.
