Foaia de parcurs le va fi prezentată de ministrul polonez al justiţiei, Adam Bodnar, miniştrilor afacerilor europene din statele UE, reuniţi la Bruxelles, şi comisarului european pentru Justiţie, Didier Reynders, scrie Agerpres.
Reformele judiciare întreprinse de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), acuzate că au subminat independenţa judecătorilor, au determinat Bruxellesul să blocheze zeci de miliarde de euro de fonduri destinate Poloniei în cadrul planului de relansare post-pandemie.
După ani de dispute între Bruxelles şi precedentul guvern de la Varşovia, Comisia a salutat în ianuarie eforturile noului guvern pro-UE condus de Donald Tusk de restabilire a statului de drept, apreciind că aceasta ar putea conduce la deblocarea fondurilor.
Comisia Europeană activase în decembrie 2017 împotriva Poloniei articolul 7 din Tratatul UE, care poate, în teorie, să meargă până la suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE.
El este prevăzut ca un ultim recurs împotriva unui stat ce comite ‘o încălcare gravă şi persistentă’ a valorilor UE.
Procedura a mai fost declanşată şi împotriva Ungariei în septembrie 2018, de această dată la iniţiativa Parlamentului European.
În cazul Poloniei, Comisia a considerat că reformele guvernului au avut ca efect să pună aparatul judiciar sub controlul politic al majorităţii aflate atunci la putere.
Totuşi, în practică, procedura articolului 7 nu a dat naştere decât unor discuţii în cadrul Consiliului UE, fără să fie luată vreo decizie de trecere la o etapă ulterioară care să ducă la sancţiuni.
Ministrul polonez al justiţiei şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a prezenta ‘un plan de acţiune la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE (…) pentru a pune capăt procedurii prevăzute la articolul 7’ şi şi-a exprimat ‘speranţa ca aceasta să se producă înaintea alegerilor pentru Parlamentul European’, prevăzute între 6-9 iunie.
Fondurile europene alocate Poloniei în cadrul planului de relansare se ridică la aproape 60 miliarde de euro (34,5 miliarde ca împrumuturi şi 25,3 miliarde în granturi).
UE a autorizat totuşi în noiembrie virarea a 5,1 miliarde de euro, o sumă nesupusă niciunei condiţii, spre deosebire de restul fondurilor, care rămân îngheţate până la reformele aşteptate de Bruxelles.