„Referitor la România, credem că planificarea pe termen mediu şi lung este importantă – şi aici intervin planurile naţionale pentru energie şi schimbări climatice sau PNIESC, cum sunt cunoscute, şi pe care statele-membre trebuie să le updateze anul acesta. Ştiu că Ministerul Energiei s-a angajat într-un proces de consultare publică pe aceste planuri, ceea ce este foarte important, pentru că în planurile acestea statele membre, pornind de la situaţia lor specifică, îşi stabilesc acţiunile şi contribuţiile lor la targeturile europene pe reducerea de emisii pe regenerabile şi pe eficienţă energetică. Credem că România, cu mixul său energetic echilibrat, cu tradiţia şi know-how-ul său energetic, dar şi cu potenţialul de eficienţă energetică şi de regenerabile care încă este, poate, insuficient exploatat are o poziţie bună în drumul spre tranziţia verde”, a spus Roman, scrie Agerpres.
Reprezentanta Comisiei Europene în România a punctat, totodată, că România dispune de fonduri europene de 1,4 miliarde de euro pentru tranziţia energetică.
„Despre fonduri şi despre banii care sunt disponibili statelor-membre pentru a se angaja în această tranziţie energetică avem, pe de o parte, facilitatea de redresare şi rezilienţă şi capitolul RePower EU, mult-cunoscutul PNRR. În România şi în RePower sunt 1,4 miliarde de euro disponibili pentru România. În bugetul Uniunii Europene până în 2027, un euro din trei trebuie să meargă spre proiecte care răspund la schimbările climatice. Aici intră şi fondurile de coeziune şi programe de finanţare, precum Connecting Europe Facility, unde dorim ca investiţiile să meargă şi spre reţelele de electricitate, prin care se pot finanţa, de exemplu, şi proiecte de captare a carbonului. Avem şi proiectul Horizon, care finanţează cercetarea şi inovarea, care este relevant şi pentru tranziţia energetică. În acelaşi timp, Comisia Europeană a flexibilizat cazul de ajutoare de stat pentru a sprijini industria care se confruntă cu provocările tranziţiei. Fondul de modernizare este disponibil statelor-membre pentru modernizarea sistemelor energetice şi, nu în ultimul rând, avem instituţiile financiare ale Uniunii Europene disponibile să sprijine noile tehnologii”, a menţionat Mara Roman, care a adăugat că foarte importante pentru România sunt şi reactoarele modulare – SMR.
Potrivit sursei citate, la nivel european se doreşte o tranziţie justă şi accesibilă, „în care cetăţenii au acces la energie, în care industria noastră rămâne competitivă, inovatoare şi pregătită pentru viitor”.
„Uniunea Europeană şi statele-membre, după cum ştiţi, s-au angajat în procesul spre neutralitate climatică, care este obiectivul aşezat în legea europeană a climei. Este un obiectiv legal pe care Uniunea îl va urmări în anii următori şi este un obiectiv foarte ambiţios, dar care reconfirmă atât angajamentul Uniunii Europene, cât şi a statelor-membre pentru îndeplinirea obiectivelor setate în Acordul de la Paris (…) La nivel european ne dorim o tranziţie justă şi accesibilă, în care cetăţenii au acces la energie, în care industria noastră rămâne competitivă, inovatoare şi pregătită pentru viitor, astfel încât să creeze noi locuri de muncă şi să stimuleze competenţe noi în care să avem lanţuri de aprovizionare fiabile şi securitate energetică. Realizarea tuturor acestor obiective necesită ca şi condiţie prealabilă acţiuni coerente şi convergente la nivelul mai multor sectoare, o planificare credibilă, investiţii publice şi private, precum şi susţinere socială şi politică. Pentru ultimele două, în special, avem şi noi o misiune foarte, foarte importantă. Pe parcursul acestui mandat al Comisiei, ne-am setat obiective foarte clare pentru 2030 şi pentru 2050, deci ştim unde vrem să ajungem până la acel moment”, a susţinut Roman, la evenimentul organizat de Freedom House România.
Oficialul Reprezentanţei Comisiei Europene în România a subliniat faptul că, în fiecare an, ar fi nevoie de 477 de miliarde de euro, adiţionali, pentru a fi atinse obiectivele climatice până în anul 2030, în Uniunea Europeană.
„Cadrul de reglementare actualizat este pachetul ‘Fit for 55’, care a fost adoptat pe parcursul anului trecut şi care cuprinde şi angajamentul Uniunii Europene de a se debarasa de dependenţa de energie fosilă din Rusia. Toate acestea au fost incluse în pachetul ‘RePower EU’. De asemenea, anul acesta, în februarie, Comisia a venit cu o comunicare privind ţintele pentru 2040. Credem, la nivelul Comisiei, că a avea 90% ca ţintă pentru 2040 oferă cetăţenilor, întreprinderilor, industriei, dar şi investitorilor şi Guvernului certitudinea direcţiei în care ne îndreptăm şi să ia decizii mai bine informate în anii următori cu privire la reformele-cheie, adaptările şi investiţiile care sunt încă necesare pentru a ajunge la neutralitatea climatică (…) Într-adevăr, realizarea tranziţiei verzi este o provocare de mare amploare. Cu siguranţă aţi văzut multe cifre care circulă în spaţiul public, iar eu am ales-o pe cea de 477 de miliarde de euro pe an adiţionali de care ar fi nevoie să ne atingem obiectivele până în 2030. În acelaşi timp, ne dorim la nivelul Comisiei să dezvoltăm mai mult capacitatea europeană, sectoare-cheie de Cleantech, precum bateriile sau vehiculele electrice, tehnologiile de fotovoltaice”, a adăugat ea.
Freedom House România a organizat, joi, evenimentul Energy Forum, în cadrul căruia experţi români şi străini, reprezentanţi ai autorităţilor din domeniu şi ai companiilor private dezbat implicaţiile obiectivelor „verzi” ale Uniunii Europene. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai conferinţei.
