Susţinute de atenuarea creşterii preţurilor, unele bănci centrale din regiune au început scăderea dobânzilor, conduse de Ungaria, Polonia şi Cehia, în timp ce Banca Naţională a României a amânat deocamdată reducerea dobânzii.
„Scăderea ratei inflaţiei progresează mult mai lent în România, Republica Moldova, Muntenegru, Ungaria şi Serbia decât în alte zone din regiunea CESEE. În general, presiunile asupra inflaţiei în regiune rămân mai puternice decât în economiile avansate”, a declarat Kammer. Acesta a adăugat: „Prin urmare, multe bănci centrale din regiune trebuie să menţină înăsprirea politicii monetare mai mult timp decât, de exemplu, BCE”.
Analiştii se aşteaptă ca în iunie BCE să înceapă reducerea dobânzii.
Planurile guvernelor de a retrage măsurile extraordinare de sprijin pentru gospodării şi companii, în 2024 şi în 2025, vor ajuta la contracararea inflaţiei prin reducerea cererii, a explicat oficialul FMI.
Acesta a adăugat că în perioada 2021 – 2023 a existat o eroziune a încrederii în instituţiile economice din Europa emergentă, unele bănci centrale fiind afectate de interferenţe politice.
„Permiteţi-mi să fiu clar, băncile centrale trebuie să fie capabile să-şi îndeplinească mandatele privind inflaţia. Pentru aceasta, independenţa este esenţială. Interferenţele erodează încrederea şi face mult mai costisitoare elaborarea politicilor”, a declarat Kammer. Acesta a avertizat că realizarea unei aterizări line în regiune nu va fi uşoară dar este importantă, ţinând cont de necesitatea sporirii perspectivelor de creştere din Europa emergentă în mod durabil.
Chiar şi înainte de pandemie, viteza convergenţei economiilor din Europa emergentă spre cele mai avansate din Europa a încetinit. Acesta înseamnă că ţările care converg către standardele medii de viaţă din UE, excluzând statele membre din Europa emergentă, vor îndeplini acest obiectiv doar în anul 2100, cu 50 de ani mai târziu decât s-a estimat iniţia, a apreciat oficialul FMI.
