Ţările europene încearcă să îşi extindă capacităţile regenerabile pentru a-şi reduce emisiile, în timp ce în paralel metalele critice au devenit un subiect important, pe măsură ce din ce în ce mai multe ţări văd aprovizionarea cu aceste metale drept un subiect ce ţine de securitatea naţională. Tensiunile geopolitice din întreaga lume şi concurenţa pentru resurse au stimulat o reorientare spre o mai mare auto-suficienţă.
Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea la jumătate a timpului necesar pentru obţinerea autorizaţiilor necesare pentru a efectua studii cu privire la energia geotermală, minerit şi stocarea de CO2, a declarat vineri ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire (foto). Legislaţia va permite utilizarea puţurilor epuizate de petrol şi gaze pentru stocarea de CO2.
„Haideţi să utilizăm atuurile Franţei. Avem energie eoliană, hidro, biomasă, energie fotovoltaică precum şi resurse în solul nostru pe care trebuie să le utilizăm rapid”, a spus vineri Le Maire într-un discurs ţinut în faţa unei sonde pentru foraje geotermale amplasată într-o suburbie a Parisului, care va utiliza resursele subterane pentru a furniza căldură pentru aproximativ 10.000 de gospodării.
Mineritul de cupru, care în Franţa a fost oprit în urmă cu peste două decenii, ar trebui avut din nou în vedere pentru că există o cerere în creştere de cabluri care să conecteze parcurile eoliene şi cele fotovoltaice, precum şi pentru construirea de noi interconectări cu ţările vecine, a mai spus ministrul Finanţelor.
Planul naţional de acţiune în domeniul energiei geotermale, publicat de autorităţile franceze în 2023, îşi propune triplarea producţiei de căldură din surse geotermale, până la 6 Terawaţi oră, între 2022 şi 2028. De asemenea, planul prevede triplarea căldurii furnizate de pompele de căldură geotermală, până la 10 Terawaţi oră în 2030.
