„Inflaţia este în scădere, dar nu a dispărut. În SUA, reversul neaşteptatei creşteri economice solide este că durează mai mult decât s-a estimat scăderea inflaţiei”, le-a spus jurnaliştilor Kristalina Georgieva.
Oficialul a avertizat asupra creşterii pe plan global a nivelului datoriei guvernamentale. Acesta a ajuns anul trecut la 93% din PIB, de la 84% din PIB în 2019, înainte de măsurile luate de guverne în pandemie.
De asemenea, şeful FMI a cerut ţărilor să colecteze mai eficient taxele şi să cheltuiască mai eficient banii publici: „Într-o lume în care continuă crizele, ţările trebuie urgent să ia măsuri de rezilienţă fiscală, pentru a fi pregătite pentru următorul şoc”.
Marţi, FMI a anunţat că se aşteaptă ca economia mondială să crească anul acesta cu 3,2%, similar cu nivelul din 2023.
PIB-ul global s-a dovedit neaşteptat de solid, dar rămâne slab după standardele istorice: creşterea economiei mondiale a fost în medie de 3,8% din 2000 în 2019. Unul dintre motivele încetinirii creşterii, a explicat Georgieva, este îmbunătăţirea dezamăgitoare a productivităţii. Ţările care nu au găsit metode să îmbine cel mai eficient angajaţii şi tehnologia şi anii de dobânzi scăzute au permis „firmelor care nu sunt competitive să rămână pe linia de plutire”, a declarat oficialul FMI.
În multe ţări, „îmbătrânirea forţei de muncă nu aduce dinamismul” necesar pentru o creştere economică mai rapidă. SUA au fost excepţia în privinţa îmbunătăţirii productivităţii în ultimul an. Comparativ cu Europa, a spus Georgieva, America uşurează aducerea inovaţiilor de către companii pe piaţă şi are costuri mai scăzute cu energia.
Directorul general al FMI a declarat că ţările ar trebui să-şi ajute economiile, reducând birocraţia şi aducând mai multe femei pe piaţa forţei de muncă.
De asemenea, a apreciat Georgieva, China trebuie să ia măsuri pentru stimularea consumului.
