Mai multe ţări UE au fost chiar cosponsori ai rezoluţiei, prezentată de grupul ţărilor arabe la ONU, precum Spania, Irlanda, Belgia şi Slovenia, care au anunţat că au început procesul de recunoaştere a Palestinei (în cazul Sloveniei) sau se pregătesc să o facă în scurt timp.
De cealaltă parte, Ungaria şi Republica Cehă s-au alăturat altor şase ţări care s-au poziţionat de partea Israelului şi au votat împotriva rezoluţiei (alături de Argentina şi Statele Unite).
Totodată, a mai existat un grup de ţări europene care au votat în favoarea rezoluţiei, fără a fi însă cosponsori ai textului, cum a fost cazul Franţei, Portugaliei, Greciei, Danemarcei, Ciprului, Maltei sau Luxemburgului.
Între timp, potrivit EFE, în tabăra celor care s-au abţinut (25 de ţări în total) au fost multe ţări din UE, precum: Germania, Austria, Olanda, Suedia, Italia, Bulgaria, România, Finlanda sau Croaţia; acestea s-au alăturat, printre altele, Canadei, Regatului Unit şi Elveţiei.
Chestiunea palestiniană este probabil cea care provoacă cele mai multe diviziuni în cadrul Uniunii Europene, după cum a recunoscut Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Josep Borrell.
Vot masiv la ONU pentru recunoașterea Palestinei
Adunarea Generală a ONU a votat miercuri, cu o largă majoritate, o rezoluţie care cere aderarea Palestinei ca stat cu drepturi depline în organizaţie, dar acest vot, care a provocat furia Israelului, are doar un caracter simbolic ca urmare a veto-ului opus de SUA în Consiliul de Securitate.
Rezoluţia, prezentată de Emiratele Arabe Unite, a fost votată de 143 din cele 193 de state membre ale ONU. Numai nouă state au votat împotrivă, respectiv SUA, Israel, Argentina, Ungaria, Cehia, Palau, Nauru, Micronezia şi Papua Noua Guinee, iar 25 s-au abţinut. România se numără printre ţările care s-au abţinut.
În urma adoptării rezoluţiei, Palestina primeşte în cadrul ONU drepturi care depăşesc statutul său actual de „stat observator nemembru” şi care stabilesc participarea sa la Adunarea Generală, precizându-se însă că nu va avea drept de vot şi nici nu va putea candida în organismele ONU.
Confruntaţi cu războiul din Fâşia Gaza, palestinienii şi-au relansat cererea din 2011 prin care au solicitat să devină stat cu drepturi depline în cadrul ONU. Obţinerea acestui statut necesită, înaintea unui vot favorabil cu o majoritate de două treimi în Adunarea Generală, o recomandare pozitivă din partea Consiliului de Securitate al ONU. Or, Statele Unite s-au opus prin veto acestei cereri pe 18 aprilie în Consiliul de Securitate.
În pofida caracterului în cea mai mare parte simbolic al rezoluţiei votate, Israelul a reacţionat vehement.
„Înnebunesc!”, a spus ambasadorul israelian Gilad Erdan, vorbind de la tribuna Adunării Generale, pe care a acuzat-o că „dă drepturi unui stat şi unei entităţi deja controlate de terorişti”. „Faceţi Carta ONU bucăţi, să vă fie ruşine!”, a mai spus ambasadorul israelian, care, într-un gest simbolic, a introdus un text cu Carta ONU într-un tocător de documente.
La rândul său, ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a criticat „decizia aburdă” a Adunării Generale a ONU, pe care o consideră „un premiu pentru teroriştii Hamas în urma comiterii celui mai mare masacru împotriva evreilor după Holocaust şi a crimelor sexuale cele mai atroce pe care lumea le-a văzut vreodată”, referire la incursiunea armată efectuată de Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie şi urmată de ofensiva armatei israeliene în Fâşia Gaza.
De partea sa, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la ONU, Mohamed Issa Abushahab, a declarat, vorbind în numele statelor arabe, că această rezoluţie „va avea un impact important asupra viitorului poporului palestinian”, chiar dacă ea în sine „nu face dreptate statului Palestina”.
