Sindicate, asociaţii şi partide de stânga au lansat un apel la un „val popular” pentru a evita o nouă victorie a Adunării Naţionale (Rassemblement national, RN, de extrema dreaptă) la alegerile din 30 iunie şi 7 iulie, după triumful de duminica trecută la alegerile pentru Parlamentul European, care l-a determinat pe şeful statului să dizolve Adunarea Naţională (camera inferioară).
Potrivit autorităţilor, manifestaţiile au reunit 250.000 de persoane în ţară, dintre care 75.000 la Paris. Sindicatul contestatar CGT a numărat 640.000 de participanţi.
În total, circa 200 de manifestaţii erau prevăzute să aibă loc în acest weekend în ţară, cu două săptămâni înainte de alegerile legislative, care provoacă o reconfigurare haotică a vieţii politice în Franţa.
„Suntem potenţial într-un moment de cotitură pentru democraţie”, a apreciat Marylise Leon, şefa CFDT, unul din cele cinci sindicate care au făcut mobilizarea.
Pentru a bara calea extremei drepte, principalele partide de stânga, de la Franţa Nesupusă (France Insoumise, LFI, stânga radicală) la socialişti, via ecologişti au reuşit să se alieze lăsând deoparte divergenţele asupra Ucrainei şi a războiului din Gaza.
Dar coaliţia lor denumită Noul Front popular a cunoscut primele tensiuni sâmbătă după decizia LFI de a nu-i include pe liste pe oponenţii liderului partidului, Jean-Luc Melenchon.
Aleşii daţi la o parte au denunţat o „epurare” şi l-au acuzat de „reglare de conturi” pe Melenchon, candidat învins în trei alegeri prezidenţiale şi considerat un politician care dezbină în loc să unească.
Alţii au criticat faptul că Adrien Quatennens, apropiat al acestui lider al stângii radicale, a fost inclus pe listele electorale, deşi fusese condamnat în 2022 pentru violenţe conjugale.
„Extrem de şocat” de această „epurare”, lidera ecologiştilor, Marine Tondelier, a convocat structurile superioare ale partidului său. Şeful socialiştilor Olivier Faure a calificat la rândul său drept „scandaloasă înlăturarea” deputaţilor LFI.
Apărător al uniunii stângii în pofida animozităţii sale faţă de LFI, fostul preşedinte socialist al Republicii, Francois Hollande (2012-2017) a creat surpriză anunţându-şi candidatura la alegerile legislative în departamentul Correze (centru). „Dacă am luat această decizie este pentru că am estimat că situaţia este gravă, mai mult decât a fost vreodată”, a explicat el.
Preşedintele Macron, care participă în acest weekend la G7 în Italia şi la un summit cu privire la Ucraina în Elveţia, a calificat divergenţele stângii drept „spectacol de mare incoerenţă”:”E ca la nebuni, nu sunt serioşi”.
Preşedintele RN, Jordan Bardella, care vizează postul de premier la cei 28 de ani ai săi, a apreciat că doar „două formaţiuni politice” vor putea „compune un guvern”:a sa şi această nouă uniune a stângii.
Partidul său conduce pentru moment în anchetele de opinie. Un sondaj Opinionway publicat sâmbătă îl creditează cu 33% din intenţiile de vot, înaintea Noului Front popular – 25% – şi a majorităţii prezidenţiale -20%.
În urma lor, dreapta republicană este în convulsii după apelul preşedintelui Republicanilor, Eric Ciotti, de a se alia cu RN. Vineri, tribunalul din Paris a provocat o nouă bulversare, invalidând exluderea sa din partid.
Fără a se referi în mod specific la Franţa, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, a cărei ţara a găzduit G7, a afirmat că speră ca Europa să ţină de „mesajul” transmis la alegerile europene, marcate de o ascensiune a extremei drepte.
