Numai în luna iunie, veniturile colectate de Guvernul rus din vânzările de petrol şi gaze s-au cifrat la 746,6 miliarde de ruble.
Veniturile din petrol şi gaze sunt cea mai importantă sursă de numerar pentru Kremlin, fiind responsabile pentru aproape o treime din totalul veniturilor la bugetul federal în ultimul deceniu. Războiul din Ucraina a obligat Occidentul să introducă mai multe sancţiuni destinate diminuării veniturilor din petrol şi gaze ale Rusiei.
În prima jumătate a acestui an, preţul mediu al ţiţeiului rusesc Urals a fost de 69,1 dolari/baril, peste plafonul de preţ de 60 de dolari/baril impus de Occident şi cu mult peste preţul de 52,5 dolari/baril înregistrat în prima jumătate a anului trecut. În paralel, cursul de schimb al rublei ruseşti s-a depreciat până la 90,8 ruble pentru un dolar în primul semestru al acestui an, comparativ cu un curs de 76,9 ruble pentru un dolar în perioada ianuarie-iunie 2023.
Veniturile colectate de Executivul rus din vânzările de petrol ar fi fost mai mari în luna iunie dacă nu ar fi fost afectate de subvenţiile consistente acordate companiilor ruseşti de rafinare. Guvernul de la Moscova a plătit luna trecută 158,1 miliarde de ruble producătorilor de carburanţi pentru livrările de motorină şi benzină pe piaţa internă. Aceste subvenţii au fost introduse în încercarea de a opri companiile ruseşti de rafinare să profite de pe urma diferenţei dintre preţurile mai mari ale carburanţilor pe piaţa de export, comparativ cu preţurile de pe piaţa din Rusia.
Pentru întregul an 2024, Guvernul de la Moscova a bugetat venituri de 10.700 de miliarde de ruble din vânzările de petrol şi gaze, în creştere cu 21% comparativ cu 2023, când preţurile mai mici la ţiţei şi diminuarea exporturilor de gaze au redus aceste venituri cu 24%.
Rusia şi-a majorat semnificativ cheltuielile militare după lansarea a ceea ce numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina, în luna februarie 2022, ceea ce a dus la o situaţie de doi ani consecutivi cu deficite bugetare de peste 3.000 de miliarde de ruble, aproximativ 2% din PIB.
Moscova a finanţat aceste deficite prin împrumuturi de pe piaţa internă şi folosirea fondului de rezervă (NWF).
