Ea a explicat, într-o conferinţă de presă, că se impune o limitare a consumului antibiotice, în condiţiile în care, în ultimii 10 ani, ţara noastră s-a aflat pe primele locuri la acest capitol între statele Uniunii Europene. În 2022, ţara noastră s-a situat pe locul al doilea în Europa, după Grecia, a precizat Pistol.
„La nivelul indicatorilor care sunt calculaţi la nivel global, (…) România are un indicator de 26/1.000 de locuitori pe zi, ceea ce înseamnă că dintr-o mie de locuitori 26 iau zilnic un antibiotic, ceea ce în Uniunea Europeană se întâmplă numai în 16 cazuri din 1.000 de locuitori. Deci, consumul de antibiotice este foarte mare. Antibioticele de prima linie, cele care ar produce, cel mai puţin posibil, rezistenţă, ar trebui utilizate cel mai des în detrimentul celor din clasele care sunt susceptibile să producă foarte uşor rezistenţă. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru anul 2023 ar trebui ca fiecare stat să atingă un minimum de 60% din tot consumul total de antibiotice pentru cele de primă linie. (…) În România, utilizarea antibioticelor de primă linie (…) a scăzut şi a crescut consumul antibioticelor din alte clase care pot să producă rezistenţa la antimicrobiene”, a explicat secretarul de stat.
Pistol a subliniat că rezistenţa la antibiotice reprezintă „o mare” problemă de sănătate publică, mulţi dintre specialişti considerând că, dacă nu se va interveni, „aceasta va produce viitoarea pandemie”.
„Conform estimărilor OMS, există foarte mari ‘şanse’ ca rezistenţa antimicrobiană să devină prima cauză de mortalitate, estimându-se undeva la peste 10 milioane. (…) A venit timpul ca, pentru prima dată şi în România, să reglementăm şi modalitatea în care sunt utilizate aceste antibiotice în ambulatoriu. (…) Prin urmare, acest Ordin al ministrului Sănătăţii nu face decât să ajute la monitorizarea consumului de antibiotice în sistem ambulator, pentru că în sistemul spitalicesc acest lucru este posibil, având date de la Casa Naţională de Sănătate. Ordinul impune o raportare a antibioticelor eliberate pe coduri de boală”, a menţionat Adriana Pistol.
Ea a amintit că, în regim de urgenţă, se pot elibera în farmacii, pentru 48 de ore, antibiotice de primă linie în baza unei declaraţii pe proprie răspundere a pacientului, potrivit căreia nu a mai solicitat, din altă parte, doza de urgenţă.
Directorul Direcţiei Farmaceutice şi Dispozitive Medicale din Ministerul Sănătăţii, Monica Negovan, a indicat că, în prezent, funcţionează un sistem electronic de raportare, uzitat de toate farmaciile din România încă din 20016, care „va fi actualizat prin introducerea unor date noi, în dreptul fiecărui medicament, care face parte integrantă din acest ordin”.
Potrivit Adrianei Pistol, actualizarea sistemului se va realiza de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
„O să avem nişte date şi vom analiza consumul. (…) Pe de altă parte, încercăm să dezvoltăm, în perioada următoare, un sistem de eliberare electronică a medicamentelor. Când se va dezvolta sistemul de prescripţie electronică şi în afara sistemului de compensare, atunci, vom vedea în timp real CNP care a ridicat din altă farmacie acel medicament. Nu există încă un termen pentru acest sistem. De aceea, există declaraţia pe propria răspundere. Ne bazăm pe responsabilitatea pacientului că, în cazul unui episod acut, (…) se prezintă la farmacie şi nu a ridicat din altă farmacie”, a spus Negovan.
La finalul săptămânii trecute, Ministerul Sănătăţii a emis, printr-un ordin, o nouă metodologie de monitorizare a prescrierii şi de raportare a eliberării medicamentelor antibiotice şi antifungice de uz sistemic, în contextul riscurilor generate de utilizarea excesivă a acestora. Potrivit ordinului, farmaciile vor avea obligaţia să raporteze zilnic toate medicamentele din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic eliberate, iar prescripţiile medicale se vor reţine în farmacie şi, la nevoie, se vor putea elibera fracţionat doar în cadrul aceleiaşi unităţi, fără a depăşi cantitatea totală prescrisă, prevede un ordin emis de Ministerul Sănătăţii.
