„Modalitatea prin care se va pune în aplicare decizia trebuie să fie cel puţin ca urmare a unei discuţii între comisia interministerială şi titularii acestei decizii, asta dacă există o cale de dialog. Dacă nu există această cale de dialog, atunci mă gândesc că se vor urma căile legale de executare silită, dar eu totuşi sunt convins că pe calea dialogului vom găsi cea mai bună soluţie de a duce la bun sfârşit decizia. Să vedem care va fi rezultatul acestei strategii de negociere. Am menţionat că avem o strategie de negociere pe care o vom pune în aplicare la momentul la care va începe dialogul cu cei care sunt titularii acestei decizii”, a declarat joi Marcel Boloş, care a participat la o conferinţă referitoare la perspectivele macroeconomice ale României, scrie Agerpres.
El a precizat că suma maximă cerută de investitorul de la Roşia Montană este de 6,7 miliarde dolari, iar cea minimă „ceea ce au investit”. „Minimumul a ceea ce a fost prezentat ca document, şi mă gândesc că este un minimum de la care porneşte decizia, este de un miliard de dolari, ştim acest lucru, şi în acest interval ar trebui să fie valoarea acestei decizii, respectiv valoarea impactului bugetar pe care îl vom avea din decizia de la Roşia Montană”, a precizat el.
Boloş a reamintit că există şi perspectiva unei decizii nemonetare, iar această alternativă va fi luată în calcul de către instanţa arbitrală internaţională.
„Există şi această perspectivă. Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul de către instanţa arbitrală internaţională. Decizia nemonetară, aşa cum am mai prezentat, ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licenţa de exploatare este încă în vigoare şi obligaţia, să zicem, a statului pentru a continua investiţia în condiţiile prevăzute în acordul de mediu poate fi o variantă care poate fi reţinută de către instanţa arbitrală internaţională”, a explicat Boloş.
Potrivit sursei citate, după comunicarea deciziei oficiale a instanţei internaţionale către statul român, există o perioadă de acomodare a deciziei, respectiv maximum 30 de zile, şi pe urmă urmează paşii procedurali de dialog.
„După ziua de mâine (vineri, n.r.) se comunică decizia în mod oficial către stat, către România, şi după aceea există o perioadă de acomodare a deciziei, respectiv în maximum 30 de zile anumite elemente din decizie se stabilesc, care sunt publice şi care rămân în continuare secretizate, şi după aceea urmează paşii procedurali de dialog, sper totuşi, pentru ca să evităm un impact direct în bugetul de stat”, a subliniat ministrul Finanţelor.
Acesta a spus că nu poate divulga strategia de negociere pentru că poate influenţa rezultatul negocierii cu cei care sunt titularii deciziei, precizând că nu ar vrea să se întâmple un astfel de lucru.
Ministrul Finanţelor a arătat că modalitatea de recalculare a pensiilor din luna septembrie nu va fi afectată de decizia privind despăgubirile, însă această decizie „majorează cu siguranţă ţinta noastră de deficit bugetar”.
Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de „proiectul minier aurifer de la Roşia Montană”, se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit unui răspuns transmis recent de Guvern, la solicitarea AGERPRES, în baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.
Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) cu nr.ARB/15/31, în iulie 2015, iar în septembrie 2023 tribunalul care a judecat speţa a declarat procedura închisă în conformitate cu Regula de arbitraj ICSID 38 (1).
În document este prezentat şi un scurt istoric al litigiului dintre Gabriel Resources şi România, în speţa privind aşa-numitului „proiect minier aurifer de la Roşia Montană”.
„Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31. Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), drepturi protejate de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD”, a informat Guvernul.
Ministrul Finanţelor a participat, joi, la conferinţa „Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024”, organizată de News.ro.
