Potrivit cercetătorilor, deşi nu se cunoaşte exact perioada în care specia a reuşit să pătrundă în Europa, în literatura de specialitate salata iute (Brassica juncea spp.) apare că s-ar fi cultivat cu mii de ani în urmă pe teritoriul european. Atât frunzele, cât şi seminţele sau tulpinile salatei sunt comestibile.
„Planta apare în bucătăria tradiţională africană, chineză, italiană, indiană, japoneză, nepaleză şi pakistaneză. Din seminţe se poate extrage ulei care se foloseşte drept condiment, asemănător muştarului, însă are o aromă mult mai picantă. În Rusia, acest ulei este foarte folosit în industria alimentară, la procesare, în compoziţia conservelor, la prepararea anumitor feluri de mâncare şi în producerea de margarine. De asemenea, muştarul pentru consum zilnic este obţinut tot din Brassica juncea. Frunzele sunt folosite în bucătăria africană şi toate părţile vegetative ale plantei sunt folosite în bucătăria nepaleză, în special în zonele de munte ale Nepalului. Frunzele speciei pot fi folosite, datorită aspectului plăcut ornamental, şi la ornarea platourilor şi a diverselor preparate culinare”, prezintă cercetătorii BRGV, prin intermediul unui articol de specialitate.
Pe de altă parte, planta ar conţine o suită de vitamine, calciu, este slabă în calorii şi are proprietăţi antibiotice, diuretice, emetice, galactogoge şi stimulatoare. Poate fi folosită cu succes la reglarea compoziţiei chimice a solului.
„Se pot folosi în tratarea artrozelor, durerilor de picioare, reumatismului, seminţele sunt folosite de specialiştii chinezi în tratarea tumorilor, în Coreea sunt folosite contra abceselor, răcelilor iar frunzele aplicate ca şi cataplasme pe frunte pot lupta împotriva durerii de cap. Alte utilizări: se practică adeseori mulcirea solului cu ajutorul frunzelor plantei şi totodată încorporarea ca îngrăşământ verde în sol. Planta mai poate fi folosită şi în reglarea compoziţiei chimice a solului, deoarece este o consumatoare a metalelor grele din sol, cum ar fi plumbul, metale pe care le depozitează în frunze. De asemenea, se cunoaşte faptul că planta absoarbe inclusiv cadmiul din sol. Aşadar, cultivarea acestei plante este o metodă mult mai ieftină decât alte metode clasice de amendament prin reducerea metalelor grele din sol”, arată BRGV.
Cultivatorii pot planta salata iute începând cu luna martie. În funcţie de tehnologiile folosite, planta poate avea un ritm de creştere accelerat, până la o greutate de 1 kg şi o tijă florală asemănătoare verzei de până la 1,5 m.
„Cu certitudine, specia poate fi cultivată cu succes pe tot teritoriul ţării noastre, atât în spaţii protejate, cât şi în câmp, cu precizarea că în spaţiile protejate ritmul de creştere şi mărimea rozetelor cresc semnificativ. Tija florală este asemănătoare cu cea a verzei şi poate atinge înălţimi, în funcţie de soi şi specie, de la 80-1,5 m. Brassica juncea subs. Integrifolia var. crispifolia prezintă frunze mari cu marginile puternic gofrate (creţe) cu nervuri proeminente şi mai deschise la culoare decât limbul frunzei. De obicei, recoltarea poate fi realizată la aproximativ 60 de zile de la plantare. Atunci când se recoltează treptat, producţia pe unitatea de suprafaţă este mult mai mare şi planta întârzie să emită tija florală. Greutatea rozetei variază între 200 g şi 1 kg, în funcţie de varietate şi soi, iar potenţialul de producţie creşte pe plantă dacă recoltarea este făcută în mod eşalonat. Producţia de masă verde pe hectar variază în funcţie de soi şi de modul de recoltare, însă de regulă se pot obţine producţii între 25 şi 30 t/ha”, precizează specialiştii.
BRGV atrage atenţia că specia este predispusă la boli şi dăunători, motiv pentru care este important să se identifice corect agentul patogen şi produsul de combatere potrivit.
