După 19 ani de la prăbuşirea podului de la Grădiştea din cauza viiturilor, trenurile vor putea circula din nou pe linia de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, fără să mai ocolească prin Videle. Lucrările la pod sunt foarte avansate şi, din trimestrul trei al acestui an, ar trebui să se poată circula cu trenul peste Argeş, susține secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ionuţ Săvoiu.
„Lucrările la linia ferată sunt foarte avansate, au depăşit 95% grad de realizare în stadiul fizic. Din informaţiile pe care le-am primit, în luna mai încep testele şi sperăm noi ca din trimestrul trei al acestui an să se poată circula cu trenul peste Argeş. Ţineţi bine minte, este un pod care a căzut de 19 ani. Acolo e important de spus că va urma şi faza a doua a proiectului de electrificare. Este şi acesta într-o fază avansată de pregătire şi contractare”, a declarat Săvoiu într-un interviu acordat Agerpres.
El a precizat că aproape șapte miliarde de euro sunt angajaţi în diverse proiecte care se află în derulare pe calea ferată. iar după anul 2027 publicul călător va putea simţi efectele „acestor investiţii fără precedent” în domeniul feroviar, un sector subfinanţat de mai bine de 30 de ani.
În acest context, Săvoiu a atras atenţia că fără modernizarea infrastructurii, a materialului rulant şi fără achiziţia de material rulant nou accidentele/incidentele atât pe calea ferată, cât şi la metrou vor continua şi probabil se vor şi intensifica. „Asta e partea pe care trebuie să o recunoaştem, iar faptul că de atâţia ani de zile, permanent, sistemul feroviar a fost subfinanţat a creat o situaţie de care, evident, nu ne putem decât plânge”, a afirmat acesta.
Conform secretarului de stat și testele cu primele noi trenuri Alstom sunt în curs. „Sunt trei (n.n. – trenuri) în testare, deci, practic, dacă se termină testele – se fac teste în paralel – vor intra şi celelalte două în circulaţie, după ce se termină ultimele teste din România pe sistemul feroviar românesc. (…) Sperăm noi ca în toamnă să circule prima ramă electrică de lung parcurs din acest contract, în cadrul căruia vom primi 37 de rame într-o eşalonare regulată în perioada următoare”, a declarat oficialul menționând și că, în cazul primei rame a existat o defecțiune care a fost remediată. „Din câte am înţeles, practic s-a înlocuit ceea ce s-a ars – pentru că a fost o variaţie de tensiune, nu cred că asta e important. Mai important este faptul că recepţia nu a fost făcută de către Autoritatea de Reformă Feroviară. Trenul este încă în testare la producător”.
„Cel mai important lucru care se întâmplă, zic eu, este… de fapt se întâmplă pe mai mai multe paliere. O dată pe modernizarea infrastructurii – şi avem în momentul de faţă toate contractele finanţate din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă contractate. Deci, toate. Sunt opt loturi din opt pe zona de vest a ţării, între Caransebeş – Timişoara şi Arad. Frontieră – Curtici avem contractat, în proiectare şi execuţie. Avem contractat şi modernizarea de la Cluj la Episcopia Bihorului, prin Oradea, deci avem şi acel segment în proiectare şi execuţie. Acesta este un indiciu că vom avea o infrastructură modernă, care va permite un transport feroviar în parametrii Uniunii Europene, cu o viteză de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru marfă”, a mai declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.
Conform acestuia, vor fi magistrale electrificate care completează de fapt proiectele deja începute de ani buni în România, plecând de la Constanţa spre Bucureşti, de la Bucureşti către Braşov, Braşov – Sighişoara – Coşlariu – Simeria – Deva – Arad – Curtici, unde suntem în diverse stadii de execuţie, lucru care va asigura premisele unui sistem feroviar modernizat, electrificat şi cu sistem european de management al traficului.
Sunt și alte proiecte aflate fie în pregătire, fie în contractare. Este vorba despre proiectul Craiova – Caransebeş și de la Craiova spre Bucureşti, despre Magistrala 500 de la Ploieşti către Moldova și despre proiectul de modernizare a căii ferate Predeal – Braşov. Există și proiecte de finanţare a materialului rulant şi sunt contractate 37 de rame electrice, plus alte rame electrice regionale. Sunt contractate 60 de rame. În plus, există și proiectul de modernizare pentru locomotive şi vagoane de la CFR Călători, toate cu finanţare europeană.
Ionuţ Săvoiu a explicat și că există finanţare pentru planul strategic care ar trebuim să ducă la lnii de mare viteză care să lege Bucureştiul de capitalele din centrul Europei. „Este un proiect care trebuie foarte bine pregătit, cu tot impactul socio-economic aferent, pentru că este un proiect ce trebuie să studieze pe ce direcţie, pe ce rută va porni, pentru că va fi vorba de un traseu nou. Nu o să poată să funcţioneze decât parţial pe trasee existente. Şi cred eu că trebuie să fim sinceri să spunem că este un proiect la care trebuie să lucrăm astăzi, dar care va fi finanţat după ce rezolvăm prioritatea modernizării reţelei actuale, a infrastructurii actuale, pe programul acesta. În mod sigur va fi un proiect nu numai pentru noi, dar şi pentru alte ţări din vecinătate, un proiect transfrontalier de fapt, pentru că este legat de o distanţă de 1.000 km. Fezabilitatea unui astfel de proiect funcţionează pe rute lungi, intră în competiţie oarecum sau înlocuieşte transportul aerian şi cred eu că este un subiect care trebuie pregătit acum pentru deceniul următor”, a declarat secretarul de stat.
