Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, joi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.
“Efectul inflației semnificative din România”
Economistul Adrian Negrescu a explicat ce înseamnă asta pentru români.
“Este efectul inflației semnificative din România. Creșterile de prețuri din România practic pun Banca Națională în poziția de a sta cu mâinile legate în așteptarea unor vremuri mai bune. Dacă și noi am lua măsuri pentru a reduce inflația, așa cum au făcut-o toate celelalte țări europene, probabil și noi aveam acum o scădere semnificativă a dobânzii cheie.
Nu se întâmplă acest lucru, avem cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și de aceea, din păcate, și costul banilor, adică cel generat de dobânzile la credite, va continua să fie ridicat. Până când nu vom lua măsuri pentru a reduce prețurile la energie și gaze, mai cu seamă să ne producem energia și gazele aici în țară, cu companii de stat, nu vom lua măsuri pentru a reduce inflația, să nu ne așteptăm ca Banca Națională să reducă dobânda cheie și implicit să scadă și dobânzile la ratele pe care le plătim pentru creditele ipotecare și creditele de nevoie personale”, a declarat Adrian Negrescu pentru DC NEWS.
Adrian Negrescu, despre momentul în care BNR va da “semnalul ieftinirii creditelor în România”
Întrebat dacă dobânda cheie ar fi putut să și crească acum, Adrian Negrescu a zis: “Nu cred că se punea problema să crească în condițiile în care inflația probabil în luna martie va coborî sub nivelul de 7,2%, așa încât ar fi fost absurd ca Banca Națională să crească dobânda cheie în condițiile în care inflația urmează să scadă. Inflația se va tempera în lunile următoare și probabil la ședința din luna mai Banca Națională va da în sfârșit semnalul ieftinirii creditelor în România“.
Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, atunci când Banca Națională a României a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.
BNR, despre rata anuală a inflaţiei
Precizăm că BNR a transmis astăzi că rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1% în februarie 2024, faţă de 7% în luna decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus însă la 9,1% în februarie 2024, de la 10,4% decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2024 la 8,7%, de la 9,7% în decembrie 2023, relatează Agerpres.
Activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5% faţă de precedentele trei luni, după o creştere cu 1% în trimestrul III, evoluţii ce fac probabilă o restrângere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.
În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3% în trimestrul IV 2023, de la 1,9% în trimestrul III. Creşterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susţinută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit faţă de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populaţiei, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri şi servicii.
BNR menţionează că evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a exporturilor. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare – ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.
BNR anunță o creştere mai solidă a economiei
Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul I 2024 decât cea previzionată anterior, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului IV 2023, în luna ianuarie 2024, vânzările cu amănuntul şi-au accelerat puternic creşterea faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce producţia industrială şi-a reaccentuat semnificativ contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii a suferit un amplu declin în termeni anuali, după şase trimestre consecutive de creştere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul IV 2023, reintrând marginal în teritoriul negativ în ianuarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat creşterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în decembrie 2023, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a reamplificat dinamica anuală de două cifre în trimestrul IV 2023, în timp ce rata şomajului BIM s-a mărit uşor în debutul anului curent, după trei trimestre de relativă stagnare, la un nivel mediu de 5,6 la sută. În acelaşi timp, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment în februarie-martie 2024, iar deficitul de forţă de muncă s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evoluţiilor din servicii şi construcţii, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ stabile în februarie şi în prima parte a lunii martie, dar au înregistrat apoi noi mici scăderi, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au menţinut pe o traiectorie pronunţat ascendentă, însă puternic fluctuantă – similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune -, în contextul revizuirii şi al consolidării ulterioare a expectaţiilor investitorilor privind momentul iniţierii şi amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în februarie pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut ulterior o uşoară corecţie descendentă, revenind şi stabilizându-se în martie în preajma valorilor prevalente în trimestrul IV 2023, se arată în comunicatul BNR.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reluat scăderea în ianuarie 2024, coborând până la 4,9% în februarie, de la 6,4% în decembrie 2023, în principal ca efect al noilor descreşteri pronunţate de ritm consemnate de componenta în valută, dar şi cu aportul temperării uşoare a creşterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,7% în februarie 2024, de la 68,4% în decembrie 2023.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe
