După doi ani în care consumul a crescut foarte puțin din cauza inflației, piața laptelui dă semne de revigorare. În primele două luni ale anului, procesatorii au produs mai mult, însă plusul se reflectă mai degrabă în importul de materie primă decât în cantitățile cumpărate de la fermierii locali.
Mai exact, în primele două luni ale anului, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 34,3% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce cantitatea colectată de la fermele locale s-a majorat cu numai 4,8%.
Cu acestă materie primă, procesatorii au realizat cu 18% mai multă brânză, cu 16,4% mai mult unt, cu 8,8% smântână de consum și peste 6% mai mult lapte de consum.
Totodată, dacă comparăm doar februarie 2024 cu luna coresunzătoare din 2023, importurile unităților de procesare s-au majorat cu 40,5%, în timp lapte colectat a fost cu 7,6% mai mult, în contextul în care s-au raportat creșteri ale producţiei și de 25,5%, la unt.
„România nu produce nici o treime din laptele materie primă din produsele lactate ce se consumă din România. Restul se aduce din import fie direct ca produs procesat fie ca lapte destinat procesării”, a explicat pentru Economica Daniel Frei, președintele Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin – BOVICOOP,
Cât despre producția locală, acesta spune că ea a rămas constantă, dar datele statistice pot fi influențate de faptul că Legea laptelui intrată în vigoare în 2022 i-a determinat pe jucătorii din piață să declare corect cantitățile.
Fermierul mai explică și că laptele vecinilor poate fi mai ieftin, trendul fiind unul negativ în toată UE.
„Prețurile (de la poarta fermelor mari românești – n.red.) sunt în scădere pentru că și pe piețele internaționale prețul spot este în scădere. Chiar dacă în cazul nostru, vorbim despre contracte, ne influențează pentru că procesatorii vor să schimbe contractual prețul la fiecare două luni”, mai spune fermierul potrivit căruia prețul mediu este acum de 2 lei, față de 2,1-2,2 acum o lună. Prețurile sunt mai mici și față de perioada similară a anului trecut.
De unde vine laptele importat
Din datele INS solicitate de Economica, doar în ianuarie (ultimele date disponibile), România a importat peste 20.500 de tone de lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fara adaos de zahar sau alți indulcitori în valoare de 13,7 milioane de euro, cantitatea fiind cu 18,9% mai mate față de ianuarie 2023. Din această cantitate, cel mai mult a venit, ca și anul trect, din Ungaria, Cehia și Polonia, cu mențiunea că marfa cumpărată din fiecare din aceste state a crescut cu până la 66% (Slovacia).
Cine a importat acest lapte
Cât despre companiile importatoare, din datele INS, cel mai mult a cumpărat Hochland România, filiala locală a producătorului german cu același nume care produce brânză topită într-o unitate din Sighișoara pe care a cumpărat-o în 1998 și cașcaval într-o unitate din Sovata.
Urmează Delaco Distribution S.A., companie ce face parte din grupul Savencia și care are în România doar o secție de ambalare și etichetare, la Codlea, producția fiind externalizată, în timp ce pe poziția a treia figurează Lacto Food S.R.L., un business al familiei Groza din Arad care operează acum o unitate de producție cașcaval și unt în Șofronea, la 50 km de graniță cu Ungaria și a cumpărat în 2022 fabrica Vitalact din Baru, Hunedoara.
Danone, cel mai mare producător de iaurturi din România, cu o fabrică de procesare în București care exportă aproximativ 30-35% de producție pe 13 piețe, este al patrulea cel mai mare importator din ianuarie, fiind urmat de Lactalis, liderul pieței lactatelor și Fabrica de lapte Brașov, al grupului elen Olympus.
Menționăm că topul INS a fost realizat pentru întreg capitol „LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE; OUĂ DE PĂSĂRI; MIERE NATURALĂ; PRODUSE COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALĂ, NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE”. În acest capitolul sunt incluse, pe langa lapte, și alte produse precum iaurt, lapte acru, zer, unt, brânza și caș, ouă, miere etc.
