„Spre deosebire de istoria de la Istanbul (negocierile ruso-ucrainene din martie 2022), nu vom face niciun fel de pauză în acţiunile militare în timpul discuţiilor”, dacă ar avea loc din nou astfel de tratative, a spus Lavrov într-un interviu cu trei mass-media ruse, printre care şi Sputnik.
„Pledăm pentru convocarea unei conferinţe care să fie acceptabilă pentru Rusia şi Ucraina”, dar orice viitoare negocieri cu Kievul trebuie să ţină cont de situaţia de pe teren, a indicat ministrul rus, făcând aluzie la anexarea pe hârtie a provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporijie şi Herson, ocupate parţial de trupele ruse, şi la Crimeea, de asemenea anexată şi complet ocupată de Rusia în 2014.
Serghei Lavrov a subliniat că Moscova „nu are deloc încredere” în Ucraina şi a amintit că însuşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a interzis prin decret negocierile cu Rusia, referire la decretul prin care în octombrie 2022 Zelenski a interzis de fapt orice negociere cu preşedintele rus Vladimir Putin.
„Discuţiile cu Zelenski sunt un nonsens din multe motive”, consideră şeful diplomaţiei ruse, care a respins din nou „formula de pace” propusă de Zelenski. Această formulă cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional.
Vladimir Putin a afirmat de mai multe ori că Rusia şi Ucraina au fost aproape de a conveni un acord pentru încetarea ostilităţilor la negocierile defăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul, dar Ucraina s-a răzgândit de îndată ce trupele ruse s-au retras de la nord de capitala Kiev. Rusia susţine că acea retragere a fost atunci un gest al său de bunăvoinţă, în timp ce Ucraina susţine că trupe sale le-au respins pe cele ruse din vecinătatea Kievului, deşi armata ucraineană nu a efectuat nicio contraofensivă acolo.
Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă la Istanbul cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, statut ce presupunea să nu adere la NATO, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care în final preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi opoziţia.
Acele negocieri, defăşurate la scurt timp după lansarea invaziei ruse, au fost ultimele de atunci între Kiev şi Moscova, aceasta din urmă acuzând ulterior Occidentul, în special SUA, că l-ar fi determinat pe Zelenski să se retragă de la tratative şi să continue războiul cu armele oferite prin ajutorul militar extern pentru a provoca Rusiei o înfrângere strategică.
Lavrov a catalogat vineri drept „agonie” şi „isterie” referirile repetate ale Occidentului la necesitatea ca Rusia să sufere o înfrângere strategică pe câmpul de luptă în Ucraina. De asemenea, el a asigurat că pentru Rusia „nu are niciun sens” să atace vreo altă ţară europeană şi consideră că temerile în acest sens sunt exprimate pentru ca guvernele occidentale să poată justifica cheltuielile destinate ajutorului militar oferit Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vinerea trecută că acordul nefinalizat la Istanbul încă poate fi o bază pentru noi discuţii şi că Rusia este pregătită pentru reluarea negocierilor, adăugând însă că Moscova nu simte vreo disponibilitate pentru discuţii din partea Kievului.
Pe de altă parte, în interviul acordat vineri, Lavrov a negat că Franţa ar fi invitat Rusia la a 80-a aniversare a debarcării în Normandia, după ce organizatorii afirmaseră că vor transmite o invitaţie ambasadei ruse la Paris pentru ca Rusia să fie reprezentată la eveniment, dar nu preşedintele Putin.
Acesta este „un mod particular” de comportament al Occidentului, spune Lavrov. „Ei, atunci când doresc să facă ceva, nu o pot face în cadrul decenţei. Pentru că oamenii decenţi trimit o scrisoare şi abia apoi o anunţă (public). Dar aici ei spun, îi vom invita, da, însă nu pe Putin, vom invita pe cineva”, a continuat ministrul rus, precizând că în final „nimeni nu a invitat pe nimeni” şi că Rusia nu a primit nicio invitaţie.
