Datele relevă faptul că majoritatea companiilor analizate sunt animate de pasiunea pentru artă, nu de profit. La 31 decembrie 2022, vânzările de artă se cifrau la 21,6 milioane de euro, +11% față de 19,4 milioane de euro în 2021, cu profit anual negativ (- 100.000 de euro) după un an pe creștere, în care profitul s-a situat la 910.000 de euro.
“2022 a fost un an dificil, marcat un sentiment de vulnerabilitate, în care consumul de artă s-a redus semnificativ. Spre comparație, în perioada 2000-2021, restricțiile sociale au ajutat consumul. S-a vândut artă, pentru că oamenii au ales să își redirecționeze în această zonă cheltuielile pentru călătorii sau produse și servicii de lux”, a precizat Mihai Scemtovici
Concluzia că arta merge, în general, cu “bani aduși de acasă” este întărită de totalul datoriilor: 18 milioane de euro la 31 decembrie 2022, față de 10,9 milioane de euro în 2021.
“Antreprenorii animați de pasiunea pentru artă au crescut investițiile în 2022. Valoarea datoriilor reprezintă, deci, pe de o parte, investițiile realizate de către actorii din industrie, pe de altă parte, poate semnifica faptul că galeriile se numără printre cei mai importanți achizitori de artă din România, cumpărând lucrările de artă pe care le expun astăzi, din convingerea că vor avea un preț mai mare în viitor”, a mai adăugat Mihai Scemtovici
În anul 2011, vânzările de artă se ridicau în România la 11,8 milioane de euro, iar profitul cumulat atingea 791.000 de euro.
“Privind la evoluția pieței de artă în primul și în ultimul an al perioadei analizate, intrigă mai puțin diferențele la nivel de profitabilitate, cât faptul că vânzările de artă nu au atins, în 2022, nici dublul valorii totale al vânzărilor din 2011. Întregul sector nu a reușit să crească anual 100% față de o etapă incipientă de evoluție, de acum 12 ani. Este destul de clar că noi, cei din piața de artă, ceva nu facem bine. Singura șansă pentru a crește performanța acestei mici industrii este, din punctul meu de vedere, ca eforturile de marketing sindicalizate ale galeriilor de artă să fie suficient de vizibile încât arta să conteze cel puțin la fel de mult ca un city break, un ceas sau o bijuterie, pentru cei aproape o sută de mii de bucureșteni care își permit in general să achiziționeze astfel de produse. Sectorul de artă are nevoie de colaborare autentică între operatorii culturali pentru a deveni performant.”
În piața globală, conform raportului “The Survey Of Global Collecting 2023” publicat de Art Basel & UBS, cifra totală a vânzărilor de artă la sfârșitul anului 2022 era de 65 de miliarde de dolari, cu următoarea distribuție: SUA 42%, China 19%, Marea Britanie 17%, Franța 7%, Elveția 3%, Germania 2%, Japonia și Spania câte 1% fiecare, 8% reprezentând vânzările de artă la nivelul celorlalte state ale lumii.
“Studiul Art Basel & UBS ne arată că țările din top 8 vânzări de artă se regăsesc în top 20 PIB la nivel mondial și în top 36 în funcție de PIB pe cap de locuitor, nu în top 10 cum am fi tentați să credem. De aici, înțelegem faptul că nu potențialul financiar al consumatorilor de artă este cel mai important factor, ci cultura și educația fac diferența, ceea ce ne dă o speranță. Ne indică faptul că avem de lucrat, în primul rând, la educația culturală, la mărirea sferei audienței culturale”, potrivit reprezentantului Scemtovici & Benowitz Gallery.
Galeria de artă contemporană Scemtovici & Benowitz Gallery este prezentă în sectorul de artă din 2022, cu misiunea de a susține mediul artistic și de a crește valoarea artiștilor români pe piața locală și internațională. Studiul include casele de licitații din top 3 la nivel național: Artmark, Vikart și Ans Azura.
