BCE verifică stabilitatea financiară a celor aproximativ o sută de cei mai mari creditori din zona euro, dar deseori este nemulţumită că băncile fac în ritm lent schimbările majore, indiferent dacă este vorba de infrastructura IT, gestionarea riscului sau schimbările climatice.
În schimb, băncile se plâng că procesul BCE de analiză şi de evaluare (SREP) este un exerciţiu greoi, fiind vorba mai mult de bifarea unor căsuţe decât de un proces dinamic care să ţină pasul cu mediul schimbător macro-financiar, cu şocurile geopolitice şi alţi factori care afectează riscurile din sistemul bancar.
În urma criticilor şi a unui raport din 2023 întocmit de un grup de experţi, BCE a informat că procesul de supervizare va fi unul în timp real iar BCE va fi mai strictă cu creditorii care nu răspuns suficient de rapid.
„SREP va deveni mai scurt şi mai apropiat de o supervizare în timp real. Este mai important ca niciodată să ţinem cont de riscurile care evoluează rapid în mediul în care trăim”, a spus Claudia Buch într-o postare pe blog.
Oficialul a adăugat: „Când remedierea deficienţelor este insuficientă, Consiliul de supraveghere al BCE va spori severitatea instrumentelor de supervizare, inclusiv penalităţi financiare”. În schimb, BCE va comunica mai bine în privinţa schimbărilor pe care se aşteaptă să le facă băncile, stabilind termene specific.
Schimbările vor fi implementate începând din semestrul doi al acestui an şi vor fi finaliza în 2026. De asemenea, va fi instituită o nouă metodologie privind cerinţele de capital, sau buffers (rezervele specifice).
