Marea schimbare pe care o aduce Directiva MTPL (nr: aplicabilă și legislației RCA din România prin transpunerea prevederilor prin decizie a Guvernului ) este modificarea definiției vehiculului, în condițiile în care legea RCA spune că toate vehiculele înregistrate pe teritoriul României trebuie să dețină asigurare de răspundere civilă auto. Pornind de la această schimbare s-a tras concluzia, inclusiv într-un anunț oficial al Guvernului, că RCA devine automat obligatoriu și pentru trotinete electrice sau biciclete cu motor. Dar chiar așa este?
Citește și: Despăgubiri mai mari pe RCA pentru daunele din accidente – Document
Un prim aspect foarte important este că noua definiție a vehiculului nu a fost armonizată cu definiția prevăzută de legislația rutieră, cea după care se ghidează Poliția (singura instituție abilitată să aplice amenzi celor care nu au RCA), iar această contradicție nu poate fi rezolvată decât prin modificarea legislației rutiere sau printr-un act normativ special care să introducă o derogare.
Concret, legislația rutieră, preluată și în vechea lege RCA (132/2017) definește vehiculul astfel: ” Mijloc de transport cu sau fără propulsie proprie, destinat deplasării pe uscat, inclusiv orice tip de remorcă, indiferent dacă este cuplată sau nu, cu excepția celor care se deplasează pe șine, bicicletelor sau vehiculelor cu tracțiune animală, pentru care nu există obligația legală de înmatriculare sau înregistrare”. Așadar, bicicletele sunt excluse explicit de la obligația de asigurare, în timp ce trotinetele sunt excluse implicit, proprietarii neavând obligația de a le înregistra.
De altfel, noua lege RCA asta și face. Iată cum este definit vehiculul în contextul ultimelor reglementări:
” a) orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie cu o viteză maximă constructivă
mai mare de 25 km/h; sau
b) orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie cu masă proprie mai mare de 25
kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h;
c) orice remorcă destinată utilizării cu vehiculul menționat la lit. a) sau b), indiferent dacă
este cuplată sau necuplată;
d) tramvai;”.
Majoritatea trotinetelor au indicații care ies din aria noii legi RCA, celelalte sunt „limuzine” ale trotinetelor. O decizie a Curții Europene de Justiție (CJUE) spune negru pe alb că bicicletele cu motor nu sunt vehicule cu propulsie proprie
Mai departe, în ceea ce privește asigurarea trotinetelor electrice, în acest moment, cel puțin, majoritatea acestor vehicule sunt excluse indirect din lege. Aceasta pentru că cele mai multe trotinete (inclusiv cele care sunt închiriate de marii operatori din domeniu) au viteza limitată la 25 de kilometri pe oră (deci sub ce prevede legea), iar greutatea lor nu depășește 25 de kg. De altfel, o simplă căutare pe internet arată că e o misiune dificilă să găsești un astfel de mijloc de transport care să ajungă la viteze de peste 25 de km pe oră, iar prețul lor este unul semnificativ, de până la 5.000-6.000 de euro. Într-o comparație cu domeniul auto putem spune că sunt limuzinele trotinetelor electrice, așadar mijloace de transport la care are acces un grup restrâns de populație.
Citește și: An nou cu surprize pentru toți șoferii. Guvernul lucrează deja la lege. Prețurile maxime pentru RCA rămân pe loc cel puțin până în vara lui 2024. Cât plătești în funcție de mașină și șofer
Desigur, este posibil ca și această problemă să fie rezolvată ulterior, acest lucru fiind posibil inclusiv prin legislație secundară, adică normă ASF.
În ceea ce privește bicicletele cu motor, o decizie a CJUE ( în dosarul C‑286/22), consultată și de Economica, arată că acestea nu sunt propulsate mecanic sau, așa cum a fost tradusă expresia în legislația locală nu au „propulsie proprie”, ceea ce ar însemna că nu presupun obligația de asigurare, pentru că acest tip de mijloc de transport nu poate porni și se poate mișca susținut fără ca cel care îl conduce să pedaleze. Redăm mai jos principalele puncte ale deciziei, care își are originea în cazul unui conducător de bicletă cu motor care a murit într-un accident. Firma de asigurare care îl acoperea, în contradicție cu asigurătorul RCA al vinovatului, a dorit să arate că victima nu conducea un autovehicul.
Iată mai întâi întrebarea adresată CJUE:
” Articolul 1 punctul 1 din Directiva [2009/103], astfel cum era aplicabilă înainte de modificarea prin Directiva [2021/2118], în care «vehiculul» este definit ca «orice vehicul cu motor destinat transportului pe uscat și acționat în mod mecanic, dar care nu se deplasează pe șine, inclusiv remorci, chiar și necuplate», trebuie interpretat în sensul că o bicicletă electrică («speed pedelec») al cărei motor oferă numai o asistență la pedalare, astfel încât bicicleta nu se poate deplasa în mod autonom, fără forță musculară, ci numai folosind puterea motorului și forța musculară, și o bicicletă electrică prevăzută cu o funcție «boost», cu care bicicleta accelerează fără trepte, prin apăsarea butonului «boost», până la o viteză de 20 km/oră, forța musculară fiind totuși necesară pentru a putea folosi funcția «boost», nu sunt vehicule în sensul Directivei 2009/103?”
Principalele aspecte ale deciziei CJUE:
În ceea ce privește economia generală a Directivei 2009/103, este necesar să se arate, pe de o parte, că, potrivit considerentului (2) al acestei directive, obligația de „asigurare de răspundere civilă pentru circulația autovehiculelor”, pe care directiva menționată o prevede, se referă la „asigurarea auto”, expresie care vizează în mod tradițional, în limbajul curent, asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de dispozitive precum motocicletele, autoturismele și camioanele, care, cu excepția cazurilor în care sunt scoase din uz, sunt puse în mișcare exclusiv prin intermediul unei forțe mecanice.
În principiu, numai conducerea vehiculelor care pot circula prin mijloace proprii, cu excepția celor care se deplasează pe șine, este supusă unui permis de conducere național.
Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, se impune ca la întrebarea adresată să se răspundă că articolul 1 punctul 1 din Directiva 2009/103 trebuie interpretat în sensul că nu intră în sfera noțiunii de „vehicul”, în sensul acestei dispoziții, o bicicletă al cărei motor electric oferă numai o asistență la pedalare și care dispune de o funcție care îi permite să accelereze fără a pedala până la o viteză de 20 km/h, această funcție neputând fi însă activată decât după utilizarea forței musculare.
