Franța intră într-o nouă etapă de tensiuni sociale după prăbușirea guvernului condus de François Bayrou. Pe 10 septembrie, grupuri civice și sindicale au lansat mișcarea „Blocați totul”, o acțiune ce urmărește paralizarea transporturilor, a școlilor și a vieții cotidiene. Deși președintele Emmanuel Macron l-a numit rapid pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru, mulți francezi privesc această schimbare cu scepticism și cer alegeri anticipate.
Protestele au fost organizate în mare parte pe rețele sociale și prin aplicații de mesagerie, fără o structură centralizată. Organizatorii au îndemnat cetățenii să blocheze șoseaua de centură a Parisului, cea mai aglomerată autostradă urbană din Europa, și chiar să provoace întreruperi de curent în stații de metrou și tren. În fața acestor amenințări, guvernul a mobilizat 80.000 de polițiști, anticipând participarea a până la 100.000 de manifestanți.
Mișcarea „Blocați totul” a fost comparată deja cu revolta Vestelor Galbene din 2018. Totuși, analiștii notează că noul val de nemulțumiri este mai puțin structurat și a apărut spontan în această vară, alimentat de furia populară față de inflație, austeritate și o clasă politică percepută ca ruptă de realitate.
În capitală, atmosfera este tensionată. Studenți și pensionari declară că se simt obligați să voteze la eventuale anticipate, dar nu mai găsesc candidați în care să aibă încredere. „Există o ură răspândită față de președinte, chiar dacă mulți nu pot explica exact motivele”, spune un parizian. De partea cealaltă, unii protestatari afirmă că acesta este momentul potrivit pentru a transmite un semnal clar că sistemul actual trebuie schimbat.
Sprijinul sindical amplifică forța manifestațiilor. CGT și SUD au anunțat oficial că susțin protestele de pe 10 septembrie și pregătesc o grevă generală pe 18 septembrie. Printre cei mai afectați se anunță lucrătorii din sănătate și farmacii, care contestă tăierile de la rambursările medicale. Farmaciștii avertizează că mii de unități ar putea fi închise, lăsând comunități întregi fără acces la tratamente de bază.
Nemulțumirea socială se concentrează și asupra planurilor de austeritate propuse de fostul premier François Bayrou, precum eliminarea a două zile libere legale. Pentru mulți francezi, aceste măsuri sunt simbolul unui stat care cere mereu sacrificii oamenilor obișnuiți, în timp ce marile corporații și cei foarte bogați scapă de povara fiscală. Astfel, protestul de miercuri este văzut ca un avertisment adresat direct președintelui Macron și clasei politice franceze.
