Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a reacționat dur la afirmațiile lansate de Igor Dodon privind merele din Soroca. Fostul președinte a filmat un video într-o livadă privată, intrând fără permisiune, unde a susținut că roada nu are unde fi vândută și că fructele ar fi aruncate. Catlabuga a respins aceste acuzații, explicând că merele ajung la procesare pentru suc, conform unei practici uzuale.
Potrivit ministrei, agricultorul vizat își vinde merele direct la fabrică, unde sunt transportate după recoltare. „Așa se procedează: se adună merele, vine mașina, se încarcă și se duc la fabrică”, a scris Catlabuga pe Facebook, subliniind că procesul face parte dintr-un circuit agricol normal. Fermierul a confirmat că fructele de calitate superioară sunt păstrate în frigidere pentru vânzarea ulterioară.
Un alt aspect menționat de ministra Agriculturii este evoluția prețurilor. Dacă în anii trecuți merele pentru procesare erau plătite cu sume modice, între 0,50 și 1,50 lei/kg, în acest an valorile au crescut semnificativ, ajungând la 3,20–3,70 lei/kg. Această diferență oferă agricultorilor mai multă stabilitate financiară și reduce riscul pierderilor.
Catlabuga a insistat asupra faptului că niciun agricultor responsabil nu își aruncă roada. „Niciun agricultor care își respectă munca nu lasă roada muncită să fie aruncată. Și nici nu va accepta să fie călcată cu buldozerul – așa cum se întâmpla în trecut. Dar Dodon nu are cum pricepe ce înseamnă respectul față de munca fermierului”, a declarat ministra.
În contrapunct, Igor Dodon a afirmat în videoclipul său că merele moldovenilor „ajung la gunoi”, în timp ce supermarketurile ar fi pline de fructe de import. Tot el a reproșat actualei guvernări că nu poate asigura deschiderea piețelor externe, în special a celor din Rusia, unde „magazinele sunt pline cu marfă străină”.
Controversa scoate din nou la iveală tensiunile dintre guvernare și opoziție în preajma alegerilor. În timp ce autoritățile vorbesc despre soluții și piețe funcționale, opoziția exploatează imagini șocante pentru a transmite mesajul de criză. Fermierii rămân prinși între cele două narațiuni, iar realitatea lor este adesea folosită ca armă politică.
