Decizia autorităților române de a-i interzice primarului Chișinăului, Ion Ceban, accesul în România și în spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani a generat reacții puternice pe ambele maluri ale Prutului. Măsura, rar întâlnită în cazul unui ales local de rang înalt, a fost justificată prin motive ce țin de siguranța națională.
Deși autoritățile de la București nu au oferit detalii publice suplimentare, surse din zona instituțională vorbesc despre evaluări de securitate care ar indica riscuri serioase. Lipsa transparenței oficiale a alimentat speculațiile privind posibile legături sau influențe externe incompatibile cu standardele UE.
Pentru Chișinău, această decizie reprezintă o lovitură de imagine majoră. Capitala Republicii Moldova, aflată pe traseul integrării europene, este condusă de un primar considerat indezirabil într-un stat membru al Uniunii Europene.
Ion Ceban a respins acuzațiile, afirmând că interdicția ar avea motivații politice. Totuși, analiștii subliniază că niciun alt edil sau lider politic moldovean de rang comparabil nu se confruntă cu o astfel de sancțiune.
Consecințele sunt directe și palpabile: primarul nu mai poate participa la reuniuni transfrontaliere, iar relațiile instituționale cu partenerii europeni sunt serios afectate. Proiectele comune și inițiativele bilaterale riscă să fie blocate sau amânate.
Într-un context geopolitic fragil, cazul Ceban ridică întrebări incomode despre vulnerabilitățile instituționale ale Chișinăului și despre capacitatea sa de a fi reprezentat credibil pe plan internațional.
