Surse apropiate negocierilor FMI, Guvern și Banca Națională a României ne-au declarat că, ”pentru moment, aplicarea impozitului progresiv a fost amânat. Dar nu mai departe de anul 2025.” După toate aparențele, impozitul progresiv a fost cerut obligatoriu de ultima delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), ca fiind singura soluție pentru acoperirea deficitelor de colectare a veniturilor bugetare.
De altfel, delegația FMI a explicat faptul că, pentru a fi acoperite cheltuielile necesare cu recalcularea pensiilor, cuantumul colectării veniturilor bugetare trebuie să crească cu circa 5%-6% din PIB. Mai exact, de la venituri bugetare de circa 26% din PIB (valoarea luată în calcul de FMI, pentru că statisticile românești indică undeva în jurul a 27% din PIB), România trebuie să ajungă până anul viitor la un grad de colectare de circa 32% din PIB.
Majorarea cuantumului veniturilor fiscale în PIB de la 26% la 32% nu poate fi realizată decât prin impunerea de taxe și impozite noi. „Veniturile din taxe ale României sunt cu mult sub nivelul din ţările comparabile şi prea mici pentru a susţine servicii publice la standarde UE. În consecinţă, nu există o cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale”, susţin experţii FMI.
În context, FMI recomandă reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit progresiv. O altă opţiune menţionată de experţii FMI este creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor produse la cota standard.
De asemenea, experţii FMI recomandă introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili precum şi creşterea impozitării proprietăţilor, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite. Referitor la impactul reformei pensiilor, experţii FMI recomandă elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
După toate probabilitățile, aplicarea impozitului progresiv în dauna cotei unice nu este o clauză negociabilă, ci doar una de amânare a punerii în aplicare. Deși există un draft al felului în care impozitul progresiv pe venituri ar putea crește veniturile fiscale, modalitatea în care va fi aplicat este încă necunoscută.
Singurele lucruri cunoscute sunt spusele avocatului pe probleme de fiscalitate, Gabriel Biriș. El arată că sustinerea introducerii cotelor progresive, de până la 25% este cea mai periculoasă recomandare făcută de FMI. ”De ce avem nevoie să ne întoarcem la un sistem care nu a funcționat și să nu reparăm ce a fost stricat în 2018 (scăderea de la 16 la 10%, în compensație la creșterea CAS și CASS, scutirea de impozit pe salarii a aproape 1 milion de angajati din construcții în 2008 și mai apoi din agricultură în 2022)?”, precizează Gabriel Biriș într-o postare pe una dintre rețelele de social media.
Alex Milcev, EY, arăta recent într-un interviu pentru Economica.net că sistemul informatic și personalul ANAF nu este încă suficient pregătit pentru trecerea la tmpozitarea progresivă a veniturilor, dar că, ”dacă ceva nu va merge bine vor exista modificări fiscale chiar în an electoral. Dacă nu, din 2025, majorarea impozitelor pe case și mașini este sigură. Cel mai mare risc este majorarea TVA”.
