Republica Moldova a intrat în 2025 cu o datorie publică totală de peste 121 mld lei, echivalentul a aproape două cincimi din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ritmul de îndatorare s-a accelerat în ultimii cinci ani, pe fondul şocurilor energetice şi al necesităţii de a finanţa deficitul bugetar, iar randamentele cerute deja de investitori reflectă percepţia crescândă de risc.
Componenta externă cântăreşte cel mai greu: împrumuturile guvernamentale de la instituţii multilaterale şi state partenere se ridică la circa 4,3 mld dolari, în timp ce datoria privată depăşeşte 10 mld dolari. Această expunere, într-o monedă pe care autorităţile nu o pot tipări, amplifică vulnerabilitatea la şocuri de curs şi de rată a dobânzii – o preocupare reliefată recent şi în rapoartele FMI.
Cea mai mare parte a fondurilor a acoperit cheltuieli curente, de la salarii la subvenţii, în timp ce investiţiile publice au stagnat sub 3 % din PIB. Economiştii avertizează că, fără o strategie de consolidare fiscală şi stimulare a creşterii, generaţiile viitoare vor suporta costul prin taxe mai mari ori austeritate, într-un moment în care Moldova încearcă să-şi păstreze talentul şi competitivitatea.
