Fostul președinte american Donald Trump, aflat în plină campanie electorală, a anunțat decizia de a retrage Statele Unite din cadrul UNESCO. Justificarea invocată este legată de ceea ce el numește „atitudini ostile față de Israel” și „influența periculoasă a Chinei în organismele internaționale”.
Aceasta nu este prima dată când Trump se confruntă cu organizația culturală a ONU. În timpul mandatului său anterior, a luat o decizie similară, care a fost apoi inversată de administrația Biden. Acum, revenirea la această poziție pare să facă parte dintr-o strategie electorală axată pe suveranism și pe distanțarea de structurile internaționale.
În declarațiile sale, Trump a criticat dur funcționarea UNESCO, acuzând lipsa de imparțialitate și susținând că fondurile americane sunt folosite în mod inechitabil. De asemenea, a sugerat că prezența activă a Chinei în organizație ar reprezenta un risc pentru valorile democratice occidentale.
Retragerea din UNESCO ar putea avea implicații pe termen lung asupra participării Statelor Unite în proiecte globale privind patrimoniul, educația și cultura. Mai mulți oficiali și diplomați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la izolaționismul tot mai pronunțat al Washingtonului.
Decizia ridică semne de întrebare și în ceea ce privește sprijinul internațional pentru cauze comune, cum ar fi conservarea monumentelor, protejarea patrimoniului imaterial și combaterea dezinformării. SUA au fost, în mod tradițional, un contributor major în cadrul UNESCO.
Reacțiile internaționale sunt împărțite: unii aliați ai SUA critică decizia ca fiind pripită și politizată, în timp ce susținătorii lui Trump o văd ca pe o reafirmare a intereselor naționale în fața unor structuri globale percepute drept părtinitoare.
