Dosarul de corupție care vizează Direcția Locativ-Comunală și Amenajare din Chișinău a intrat într-o nouă etapă, după ce justiția a început aplicarea măsurilor preventive. Mai multe persoane au fost reținute, unele plasate în arest preventiv, altele în arest la domiciliu sau sub control judiciar, în urma deciziilor instanței și a demersurilor procurorilor. Cazul readuce în atenție modul în care sunt gestionate contractele publice într-una dintre cele mai sensibile structuri ale municipalității.
Deși ancheta se află încă în faze procedurale, elementele apărute până acum conturează un tipar deja cunoscut în dosarele de corupție: contracte publice atribuite preferențial, agenți economici considerați „abonați” la banul public, funcționari suspectați că ar fi facilitat aranjamente ilegale și sume de bani descoperite în urma perchezițiilor. În astfel de situații, costul real este suportat de cetățeni, care plătesc o dată prin bugetul municipal și a doua oară prin lucrări de proastă calitate sau întârzieri cronice ce generează noi cheltuieli.
Primarul Ion Ceban a reacționat public, criticând ceea ce a numit „justiție la televizor”, încercând în același timp să se delimiteze formal de persoanele vizate. Declarația potrivit căreia „nu apără pe nimeni” este însă insuficientă într-un context în care suspiciunile de corupție apar tocmai în structuri-cheie ale primăriei. Un edil nu poate fi doar un observator al crizelor administrative, ci poartă responsabilitatea funcționării mecanismelor de control intern și a promovării oamenilor în poziții de decizie.
Chiar dacă adevărul juridic urmează să fie stabilit de instanță, din perspectiva cetățeanului problema este mai largă decât un singur dosar. Repetarea acestor scheme în domenii unde circulă sume mari de bani ridică întrebări serioase despre eficiența auditului intern, despre prevenția reală a corupției și despre voința de a curăța sistemul din interior, nu doar după intervenția procurorilor.
Cazul Direcției Locativ-Comunale riscă să devină încă un exemplu al eșecului administrativ în gestionarea banului public, dacă nu va fi urmat de măsuri clare, asumate politic și administrativ. Fără reguli stricte, transparență și sancțiuni reale, corupția rămâne o practică recurentă, iar încrederea cetățenilor în administrația municipală continuă să se erodeze.
