Un nou dosar de corupție vizează Primăria Chișinău, după ce Centrul Național Anticorupție și procurorii au efectuat percheziții într-un caz legat de achiziții publice suspecte. În urma descinderilor, au fost ridicate sume importante de bani – estimat la peste cinci milioane de lei – iar mai multe persoane, angajați și intermediari, au fost vizate de măsuri de urmărire penală. Ancheta indică existența unor practici de tip „achiziții aranjate”, cu contracte supraevaluate și rețele de funcționari și agenți economici care controlează fondurile publice.
Cazul loveste exact în una dintre vulnerabilitățile cronice ale administrației locale: contractele „cu dedicație” și modul netransparent de atribuire a licitațiilor. Direcția generală locativ-comunală și de amenajare este printre structurile vizate, iar ancheta include și agenți economici implicați în schemele suspecte. Specialiștii în administrație publică avertizează că astfel de practici reduc resursele pentru drumuri, infrastructură, întreținerea spațiilor comune și serviciile publice esențiale.
Primarul Ion Ceban a reacționat prin declarații publice, catalogând perchezițiile drept „show-uri televizate” și „presiuni politice”, dar a subliniat că „nu apără pe nimeni”. Mesajul său public vizează mai degrabă protejarea imaginii administrației și contracararea percepției negative, decât explicarea măsurilor concrete pentru prevenirea corupției și transparența achizițiilor.
Experții atrag atenția că problema nu este doar retorica politică, ci repetitivitatea acestor cazuri în jurul instituțiilor municipale. Fiecare „schemă” în achiziții înseamnă resurse mai puține pentru reparații, investiții și servicii pentru cetățeni, iar lipsa de reacție corectă subminează încrederea publică și blochează progresul reformelor.
În lipsa unor mecanisme eficiente de control și prevenție, astfel de dosare continuă să apară periodic, transformând administrarea orașului într-un spațiu vulnerabil la corupție și influențe politice. Cetățenii rămân cei mai afectați, plătind atât prin calitatea slabă a serviciilor, cât și prin pierderea încrederii în instituțiile care ar trebui să gestioneze resursele publice responsabil.
