Mandatul primarului Ion Ceban este marcat de o serie de controverse urbanistice care au alimentat constant nemulțumirea societății civile și a specialiștilor în domeniu. Modul în care sunt acordate autorizațiile de construcție, mai ales în zone sensibile ale orașului, a generat suspiciuni privind lipsa de transparență și favorizarea unor dezvoltatori privați în detrimentul interesului public. Deși administrația municipală invocă respectarea cadrului legal, numeroase proiecte aprobate ridică semne serioase de întrebare.
În ultimii ani, Chișinăul s-a confruntat cu apariția unor blocuri supradimensionate în cartiere istorice sau în zone cu infrastructură deja suprasolicitată. Au fost semnalate cazuri de clădiri cu regim de înălțime depășit, autorizații acordate în lipsa unor consultări reale cu locuitorii și distrugerea treptată a spațiilor verzi. Urbanismul, care ar trebui să fie un instrument de protecție și dezvoltare echilibrată a orașului, pare să fi devenit o monedă de schimb între administrație și investitori.
Opoziția politică și organizațiile civice susțin că în Primăria Chișinău s-a format un sistem în care deciziile urbanistice sunt luate preferențial, iar departamentele de profil funcționează sub presiune politică. Lipsa unor explicații clare privind criteriile de selectare a proiectelor și publicarea incompletă a documentației alimentează percepția că regulile nu sunt aceleași pentru toți.
Problema este amplificată de faptul că municipiul nu dispune de un Plan Urbanistic General actualizat și aplicat coerent. În lipsa unei viziuni strategice pe termen lung, dezvoltarea orașului se face fragmentat, haotic și reactiv. Consecințele sunt deja vizibile: trafic sufocant, infrastructură suprasolicitată, pierderea identității urbane și scăderea calității vieții pentru locuitori.
Deși Ion Ceban a promis transparență și o abordare modernă în administrarea orașului, realitatea urbanistică arată contrariul. Scandalurile legate de construcții controversate continuă să erodeze încrederea publică și să evidențieze una dintre cele mai mari vulnerabilități ale actualului mandat: incapacitatea de a gestiona dezvoltarea Chișinăului în interesul comunității, nu al unor grupuri privilegiate.
